Scufiţa roşie în colimatorul modernităţii

Scufiţa Roşie – Red Riding Hood (2011

<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/8Tb8gPj_zMk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Scufita Rosie – Red Riding Hood spune povestea lui Valerie (Amanda Seyfried) o tânără atrăgătoare curtată de doi bărbaţi. Deşi ţine la Peter (Shiloh Fernandez), Valerie este forţată de către părinţii ei să se căsătorească cu Henry (Max Irons), unul dintre cei mai înstăriţi oameni din sat.

Hotărâţi să nu renunţe la iubirea lor, Valerie şi Peter plănuiesc să fugă, cu atât mai mult cu cât liniştea satului este ameninţată de un vârcolac.

De mulţi ani, sătenii ofereau lunar vârcolacului animale pentru sacrificiu, dar în perioada cu lună plină acesta obişnuia să omoare şi câte un om, de această dată fiind vorba chiar de sora lui Valerie.

Hotărâţi să se răzbune, sătenii îl cheamă în ajutor pe părintele Solomon (Gary Oldman), un renumit vânător de vârcolaci. Venirea acestuia va crea însă panică, pentru că un lucru e clar: vârcolacul poate fi oricare dintre ei, chiar unul dintre bărbaţii de care Valerie este legată.

Regia: Catherine Hardwicke

Scenariul: David Johnson

Cu: Amanda Seyfried, Lukas Haas, Shiloh Fernandez, Max Irons şi Gary Oldman

Gen Film: Fantastic, Horror, Mister

Scufita Rosie – Red Riding Hood a avut premieră în România pe 8 aprilie 2011.

Scufita Rosie – Red Riding Hood (2011)Trailer HD

Max Irons

Colectia de basme care i-a facut celebri cuprinde,printre altele Alba ca Zapada, Cenusareasa, Hansel si Gretel, Muzicantii 
din Bremen,Croitorasul cel viteaz, Printul broscoi, Vagabonzii,ScufitaRosie, Printesa si bobul de mazare, Printesa corb,Imparatul Cioc-de-Sturz, Gasca de aur, Condurii Domnitelor, Apa vietii.

Fratii Jacob Ludwig si Wilhelm KarI Grimm au scris-o dupa ce s-au inspirat din vechi basme germane culese strabatand landurile. Culegerea in care au aparut in 1812 cele mai cunoscute basme ale Fratilor Grimm (in total 86) se numea Basme pentru copii si camin.

Doi ani mai tarziu a aparut si volumul al doilea, care continea alte 70 de basme. De atunci, povestile Fratilor Grimm s-au publicat traduse in zeci de limbi. Povestile ca Alba ca Zapada si Frumoasa adormita fusesera spuse de mii de ori, dar au fost pentru prima data scrise de Fratii Grimm.

Scufita rosie - varianta analizei moderniste

De ce Scufiţa  Roşie ?

Din start, ne dăm seama că este vorba despre o minoră de care copiii, în răutatea lor, şi-au bătut joc cu această poreclă, probabil din cauza unei căciuliţe roşii croşetate de mămica ei, pe care fetiţa o poartă des din cauza unei sensibilităţi fizice la frig în regiunea craniului.

Aşadar avem de-a face cu o bolnavă marginalizată şi descurajată de societatea din jurul ei.

Scufiţa  merge zi de zi cu coşuleţul cu mâncare la bunicuţa care locuieşte în pădure. Nicio bunică normală nu locuieşte în pădure. Singura explicaţie este că această bunică a primit în urma retrocedărilor câteva hectare de teren împădurit. Este ştiut că ţăranii nu se gândesc mult până să taie pădurea, mai ales înainte de venirea iernii.

Aşadar, această bunică este o scorpie zgârcită care şi-a făcut casa în pădure (oare nu tot din lemn tăiat fără aprobare de la Ocolul Silvic?) şi stă acolo ca să-şi păzească avutul.

Teoria că este vorba de o babă ticaloasă se verifică prin faptul că în loc să plătească un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinţă neajutorată şi bolnavă) să facă zilnic naveta din oraş în pădure, fără să-i pese de pericolele la care o expune pe biata fată.

Scufiţa  Roşie se întâlneşte cu lupul care o descoase în privinţa drumului ei. Deja intrăm într-o zonă a fanteziei bolnave. Unu la mână ,că în România lupi nu prea mai sunt, doi la mână ,că se feresc de om ca de dracu, iar trei la mână, nu vorbesc şi chiar de ar face-o, ar întreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiată stână.

Singura explicaţie este că Scufiţa  Roşie s-a uitat atât de mult la Animal Planet încât cunoaşte obiceiurile lupilor şi le poate înţelege scheunăturile.

Lupul o ia înaintea Scufiţei, care se opreşte la cules de flori, îşi preface vocea, intră la bunică şi o înghite. Nu mai stăm să analizăm faptul că în pădure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus că e dăunator să înveţi copiii că e corect ca atunci când ai o treabă de făcut, să te opreşti la cules flori fără să ştii dacă nu-s cumva specii protejate şi în consecinţă, pe cale de dispariţie.

Lupul în schimb pare un personaj menit să fie bătaia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ mânat de dorinţa perpetuă de a năvăli în casele oamenilor. Foloseşte toate tertipurile: imită voci şi dacă nu-i iese, vădit frustrat, face casa praf.

Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual.

Bunica muşcă momeala şi-i dă drumul. Iată cum este prezentată imaginea unei persoane în vârstă: o senilă care nu ştie să facă deosebirea între un urlet de lup şi glasul propriei nepoate. Cu această imagine vor rămâne copiii noştri.

Lupul se îmbracă cu hainele bunicii, se aşează în pat unde îl găseşte Scufiţa  Roşie. O ademeneşte prin vorbe şirete să se apropie şi o înghite şi pe ea.. Lupul fiind îmbrăcat în hainele bunicii, induce în mintea copilului sensul noţiunii de travestit, putându-i afecta grav viitoarea orientare sexuală.

Ce fel de minte bolnavă poate spune la copii aşa porcării?

Iar dialogul, purtat cu Scufiţa, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dinţii şi mai ce?!...

Iar el răspunde invariabil cu minciuni menite să o aducă pe Scufiţa în pat, lângă el. De aici deducem: corupere de minori şi perversiuni sexuale!

Apare vânătorul care împuşcă lupul şi le eliberează pe Scufiţa Roşie şi bunică. Ce caută vânătorul în casa bunicii? Înseamnă că nu e prima dată. Un vânător tânăr şi o femeie bătrână, singuri în mijlocul pădurii?! Şi ne mai mirăm că "Ştirile de la ora 5" abundă în relatări despre violuri săvârşite asupra unor bătrâne?

Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflăm că toţi aceşti infractori au citit în copilărie Scufiţa  Roşie şi iată consecinţele: ani grei de puşcărie! Apoi ce căuta la vânătoare de lupi pe proprietate privată?

Din două una: sau e un braconier nenorocit sau e un ştab mare de la Bucureşti care plăteşte sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale sadice. În oricare dintre variante, ar trebui să fie înfierat de creatorul basmului şi nicidecum glorificat pentru fapta sa.

Finalul poveştii este sinistru: lupul zbătându-se în ghearele morţii "eliberează" cele două femei. Adică, avem oroarea să asistăm la apariţia a două făpturi parţial digerate care se pare că nu au murit, ci cu nonşalanţă îşi reiau firul vieţii. Mai rău ca în filmele horror! Şi ne mai întrebăm de ce există copii dereglaţi din toate punctele de  vedere.
Asemenea închipuiri ale unei minţi bolnave se "servesc" copiilor între 2 şi 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: "Albă ca Zăpada" - auzi albă, imaculată şi ea trăieşte sub acelaşi acoperiş nu cu unul, ci cu 7 bărbaţi!
Ruşine! Ruşine! Ruşine!
SURSA:Jurnalul de Vrancea,
 15/09/2009 11:47:00,
 Articol publicat de: LIS


La inceput de nou an scolar. Circula pe Internet o varianta "corecta politic", educativa, actualizata la moravurile de azi, a "Scufiţei Roşii"...
Scufita rosie... varianta POLITICALLY CORRECT!


Scurta istorie a omenirii · Introspectie ...

School assignment to reinterpret the fairytale "Little red ridning hood".

Inspired by Röyksopps

Music: Slagsmålsklubben

Sponsored by destinywww.smk.just.nu

Animation: Tomas Nilssonwww.tomas-nilsson.se

Sursa:
http://goodstuff4all.blogspot.com/2009/04/scufita-rosie-varianta-politically.html

Hoodwinked - Lupul, Scufiţa şi enigma 

                            click  pe titlu pentru vizionare film

Toata lumea stie povestea cu Scufita Rosie… sau asa crede. Dar lucrurile sunt pe cale sa se schimbe, pentru ca nimeni nu a vazut inca indragitul basm in acest fel – rasturnat, intors pe dos, reinventat ca o comedie CG care reveleaza in final adevarul socant al investigatiilor din spatele legendei.

In sfarsit, intreaga poveste va fi auzita, si vom afla cum Scufita (ANNE HATHAWAY), Bunicuta (GLENN CLOSE), Padurarul (JIM BELUSHI) si Lupul (PATRICK WARBURTON) au ajuns sa fie suspecti de crima intr-un caz care aproape ca a tras o scufie peste ochii legii.

HOODWINKED incepe la finalul povestii si o spune retrospectiv… Totul porneste de la agitatia unor detectivi si politisti care vin la casuta Bunicutei in urma unui telefon ce reclama un caz de violenta domestica. Aparent, este doar un caz de “padurar care a atacat un lup deghizat in bunicuta, combinat cu acuzatia de patrundere frauduloasa, intentia de a manca si folosirea unui topor fara permis adecvat.”

Dar aparentele inseala. Nici unul dintre suspectii acestui caz nu sunt ceea ce par. Detectivii descopera ca aparent inocenta Scufita stie destul de multe despre lume; ca Lupul cel mare si rau a fost teribil de neinteles; ca Bunicuta are o viata secreta pe care nimeni nu si-ar fi imaginat-o; si ca timidul Padurar are anumite ambitii personale.

Iar cele patru personaje trebuie sa lucreze in echipa pentru a gasi varianta lor originala la “fericiti pana la adanci batraneti”.

 La antipod,Basme cenzurate pentru o lume perfectă

Cenuşăreasea a fost nevoită să spele şi deretice toată ziua, Albă ca Zăpada îşi jigneşte prietenii numindu‑i "pitici". După toate aceste discriminări vizavi de personajele preferate ale copiilor, părinţii au decis să ia atitudine şi să cenzureze poveştile.

După ce decenii la rînd Cenuşăreasa a fost nevoită să spele şi deretice toată ziua, iar Albă ca Zăpada şi‑a jignit prietenii numindu‑i "pitici", părinţii britanici au decis să stopeze acest fenomen discriminatoriu şi să nu le mai citească astfel de poveşti odraslelor, pentru că pur şi simplu nu sînt "corecte din punct de vedere politic".

Potrivit unui sondaj realizat pe un eşantion de 3.000 de părinţi, s‑a demonstrat că un număr considerabil dintre respondenţi consideră poveştile ca fiind incorecte din punct de vedere politic. "Sînt mult prea triste. Nu le mai citim", spun cei mai mulţi dintre părinţii intervievaţi. În aceste condiţii, nu ar fi de mirare ca unele dintre basmele clasice ale fraţilor Grimm sau ale lui Perrault, care pînă acum erau cele mai popularele, riscă să dispară din camera copiilor. Populara Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici pare a fi una dintre cele mai contestate poveşti. Un părinte din zece este de părere că titlul celebrului basm care povesteşte de o prinţesă, invidiată de o malefică regină şi vrăjitoare din cauza frumuseţii sale, nu ar fi "politically correct" şi că trebuie modificat de urgenţă.

Albă ca Zăpada şi Cenuşăreasa nu sînt singurele criticate. Pentru îngrijoraţii părinţi britanici, chiar şi Rapunzel are o poveste mult prea crudă. Potrivit sondajului dat publicităţii de TheBabyWebsite.com, mai există totuşi 66 la sută dintre părinţi care cred că există poveşti precum Frumoasa din pădurea adormită, Hansel şi Gretel, Pinocchio, care transmit totuşi mesaje morale copiilor. La fel de adevărat este că mulţi alţii consideră basmele ca nefiind adecvate pentru a le citi copiilor înainte de culcare. Scufiţa roşie, de exemplu, este pur şi simplu o "poveste înspăimîntătoare". Povestea dulcei fetiţe care se luptă cu lupul cel rău, care i‑a mîncat bunica, nu este tocmai indicată pentru a‑i ajuta pe copii să viseze frumos. 17 la sută dintre respondenţi sînt de părere că astfel de lecturi ar trebui evitate, pentru a nu le crea copiilor coşmaruri. "Basmele ne transpun într‑o lume magică, ce ne stimulează fantezia. Copiii adoră să li se spună poveşti şi este ruşinos că părinţii din ziua de azi evită basme care secole întregi au fost povestite micuţilor din toată lumea", a comentat purtătorul de cuvînt al site-ului TheBabyWebsite.com.

Sursa:http://www.evenimentul.ro/articol/basme-cenzurate-pentru-o-lume-perfecta.html,04.02.09

Doru' m-o purtat...prin Mărginime

Zîua bună, la om bun!

 ~Sîmbra oilor ~(de la Sf.Gheorghe pînă la Sfinţii Constantin şi Elena) 

" Calendarul creştin celebrează la 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă pentru „martiriul din timpul persecuţiei lui Diocleţian, în anul 303”. În calendarul popular Sfântul Gheorghe este considerat „cel mai mare peste câmpuri”, cel ce „descuie cerul pe care l-a închis Sfântul Dumitru”. O legendă culeasă de Simion Florea Marian în anul 1901 ne oferă informaţii despre funcţia de „hotar de timp” a zilelor de Sângiorz şi Sâmedru: „Iaca de acum vă încredinţez vouă cheile vremii şi la porunca mea aveţi să închideţi, mai devreme sau mai târziu, vremile omului, după cum adică voi vedea purtarea oamenilor! Sfinţii au primit cu mulţumită cheile şi au plecat unul în dreapta, iar celălalt în stânga, depărtându-se la locul lor”.

Începutul anului pastoral este, de fapt, o perioadă de timp marcată de mai multe sărbători: Sângeorzul vacilor, Alesul, Sâmbra oilor, 

Marcul Boilor, Armindenul, Ispasul.

Sâmbra oilor (Arieţul, Ruptul sterpelor, Măsurişul oilor, Boteiul oilor) este prima mulsoare a turmei de oi, urmată de petrecerea câmpenească, din ziua de Sângiorz (sau din altă zi de la sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai, în funcţie de condiţiile climatice). În această zi se măsura şi se cresta pe răbojul de lemn laptele de la oile fiecărui sâmbraş, după care se calcula cantitatea de brânză cuvenită la spargerea stânei, numită alesul, răscolul. Din primul lapte al stânei se prepara un caş care se împărţea între proprietarii stânei.

Actele rituale menite să apere stâna şi ciobanii de forţele malefice sunt: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor şi oilor, alungarea celor ce fură sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau strica laptele – practica „cucu-răscucu”, purificarea oilor şi stăpânilor de oi prin stropirea lor cu apă sfinţită, scăldatul ritual în apa curată a râurilor sau spălatul cu rouă, prepararea unor alimente rituale, sacrificarea mielului etc. La petrecere se mănâncă alimente specifice – balmoş (mămăligă fiartă în lapte şi cu adaos de unt), miel fript haiduceşte, colaci, caş de la prima mulsoare.

Ion Chelcea consideră că Vălăritul („datină cunoscută în Vrancea, Teleorman şi prin alte părţi”) este un fenomen sincretic, rostul lui fiind acela „de a uda (stropi) gazdele şi, mai ales, fetele”. Monica Budiş spune că la Vălărit feciorii „strângeau colaci şi ouă” şi „ridicau în sus pe fiecare căsaş”. Fetele de măritat dăruiau un plocon, „alcătuit dintr-o năframă brodată, un cozonac şi zece-douăsprezece ouă”, flăcăului care avea să le joace la horă şi „să le dea în lanţuri”.

Udatul din această perioadă a anului aminteşte de Paliile romane, sărbătoare pastorală ce se celebra la 21 aprilie. Cu această ocazie se practica alături de lustratio per ignem şi lustratio per aqua a păstorilor şi oilor. În Fastele, Ovidiu scria: „Pastor, oves saturas, ad prima crepuscula lustra, / unda prius spargat, vigaque verrat humum” („Oile-n zori le stropeşte, ciobane, cu apă lustrată, / udă de-asemeni pământul”). Aspersiunea, rourarea sau imersiunea în apă sunt „gesturi rituale” care, în mentalitatea populară, stimulează sănătatea celor ce le practică.

Alături de datina udatului ritual, la Sfântu Gheorghe se practica şi legănatul de primăvară sau datul în scrânciob. Legănatul reprezintă un act magic, chiar dacă la o privire superficială este un simplu divertisment (bucuria tinerilor îndrăgostiţi de a fi împreună): ritmul legănării devine fie un rit agrar, în măsura în care sugerează alternanţa vegetaţiei, fie un mijloc de a alunga spiritele rele din aer.

Legănatul ritual trebuie pus în relaţie şi cu cântăritul şi rostogolitul, despre care Petru Caraman menţiona: „ambele ritualuri denotă o mişcare ordonată, ritmică, e mişcarea care pulsează în fiecare plantă, atunci când circulă în ea seva. Iată de ce, pe plan magic, ele reprezintă însuşi principiul vieţii în lumea plantelor”.Mirela Creţu, muzeograf,Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu,

De-a lungul arcului carpatic, in satele risipite pe culmile domoale ale muntilor, acolo unde prestigiul stravechilor ocupatii agro-pastorale continua sa-i defineasca pe locuitori, se practica un frumos obicei, nascut din ratiuni de ordin economic si juridic dar si pentru a maraca festiv, un important eveniment din viata comunitatilor rurale montane. Alesul, Ruptul sterpelor, Masuratul oilor sau Sambra oilor sunt numirile generice sub care se regaseste, in diverse zone etnografice ale tarii, acest obicei, menit de a reglementa relatiile dintre doua categorii socio-economice; agricultorii si pastorii. In preajma Sangiorgiului (Sf. Gheorghe) sau intr-o alta zi de sarbatoare, pana la Sf. Constantin si Elena, crescatorii de oi se aduna in fiecare sat pentru a stabili impreuna unde vor face stanile in acel an, cine le va fi baci si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului. Impreunarea oilor pe criteriile stabilite - pe vecinatati, intre neamuri sau conform altor intelegeri - si urcatul turmelor la stani sunt momente semnificative in comunitatile rurale romanesti. Ele sunt marcate in mod ceremonial printr-o festivitate comuna a pacurarilor cu "ortacii" (proprietarii oilor). In dimineata zilei stabilite, toti stapanii de oi pornesc spre stani, imbracati de sarbatoare. In urma barbatilor care duc galetile de muls, femeile poarta cosuri si traiste pline de bucate alese si sticle cu bautura. Alaturi de alimente, o datina strabuna obliga pe fiecare femeie sa aduca acum la stana si "unsoarea oilor", acel remediu magic, indreptat impotriva spiritelor malefice care puteau ataca lactatia sau chiar viata animalelor. Pacurarii foloseau aceasta "unsoare" pentru a unge ugerul oilor, dupa aceasta mulsoare, inainte de apusul soarelui. 

Astazi "unsoarea oilor" a ramas doar o amintire in constiinta pacurarilor batrani.
In timp ce pacurarii strang oile intre "mreje" (lese de nuiele) pentru a le "baga la strunga", femeile prezente incep a curata simbolic stana si inventarul pastoral cu aghiasma si tamaie. Barbatii aduc ramuri verzi si impodobesc cu ele coliba pastorilor. Fetele impletesc cununi de flori pentru cei mai tineri miei. Totul capata o infatisare sarbatoreasca, menita a conferi stanii, in momentul "masurarii laptelui", solemnitatea si fastul necesare unui asemenea eveniment. In unele localitati din Maramures si Oas se oficiaza chiar de catre preot, o slujba religioasa de purificare a stanii si menire a fertilitatii animalelor.
Galetile de muls sunt si ele pregatite: li se pun flori de primavara la urechile tortii, amestecate cu buruieni descantate (leustean, pelin, urzica, salcie, scaiete, usturoi), iar la interior se arunca cate o moneda de argint, pentru cinsitrea pacurarului. In unele sate banatene de pe valea Cernei (Caras-Severin) este obiceiul ca peste gura galetii de muls sa se puna un colac mare, frumos impletit, prin care trebuiesc mulse oile; cati proprietari, tot atatea galeti cu colaci. Cand proprietarul a terminat de muls oile sale, da colacul la doi copii care trebuie sa-l rupa, fiecare tragand cu mainile de el si zicand: "Cucu"! iar celalalt raspunzandu-i "Rascucu". Si tot asa de 3 ori. Cand colacul s-a rupt fiecare isi pastreaza bucata, mancand din ee cu familia si punand o bucatica si in sarea oilor, pentru protectie si spor.

Dupa ce toate oile au fost mulse si laptele fiecarui gospodar a fost "masurat" si inscris pe "raboj", sub privirile atente ale intregii comunitati, pacurarii reunesc laptele (il "impreuna&quot si-i dau cheag. In functie de acest "maritis" proprietarii vor

primi cota de produse lactate. 

Cat timp barbatii au fost ocupati cu mulsul si "masuratul" laptelui, femeile au asternut pe iarba de langa stana fete de mese, iar pe ele au desfacut bucatele si bauturile aduse de acasa. La acest pranz sunt chemati proprietarii si pacurarii, la un loc, sa se bucure de "pornitul stanii". In unele localitati, pacurarii cinstesc aceasta masa cu cate un miel fript haiduceste (intreg) si cu traditionalul "balmos" (mamaliga fiarta in smantana si unt ). Pe timpul cat se manca fluierasii, cimpoierii si ceterasii canta si doinesc, iar cand masa este terminata, ei incep a zice cate o "invartita ciobaneasca" sau cate o hora, in care nu intarzie sa se prinda fetele si feciorii. Pana la caderea serii, uneori si a noptii, cei prezenti petrec, fiecare in felul sau; unii isi deapana amintirile despre viata la stana si intamplarile petrecute cu alti ani in urma, altii glumesc, iar cei tineri canta si joaca. Seara se aprinde un foc prin care se trec animalele ce raman la stana, "ca sa fie ferite de rele", pe timpul cat vor sta singure la stana.

Când oamenii devin cu adevărat liberi! poem de Colin Ryan

Cand oamenii devin cu adevarat liberi!

versiunea în limba română

Vine o vreme in viata oamenilor

Cand nemilosii si nebunii criminali

Care-i conduc pe cei multi

Pentru propriul castig

Fac greseala fatala

De a se bucura prea mult

De distractia lor bolnava.

Si duc prea departe nevoia lor

De a-i calca in picioare pe altii

Distrugand orice urma de viata in siguranta

Si luand absolut toate libertatile

Furand ultimele bunuri

Ca oamenii nici sa nu poata avea grija de semenii lor

Amutind vocile lor cu legi corupte

Infrangandu-i cu o guvernare in forta

Unde nu exista dreptate pentru cei inselati

Si oamenii nu mai au la cine sa apeleze

Cand acest joc nebun

este dus asa de departe

Vine o vreme cand

oamenii nu mai au ce pierde.

Acesta este momentul

in care mintile oamenilor sunt eliberate.

Acesta este momentul

in care omul scapa de frica de moarte.

Acesta este momentul

in care omul devine invincibil.

Devine liber sa faca tot ce vrea

Fara teama pentru viata sa

sau pentru viitor.

Va lua in maini destinul

Departe de mainile insangerate ale celor fara suflet

Toate actiunile le va face hotarat

Cu increderea ca trebuie sa faca ceva

Pentru ca nu are viitor

Si cu atat mai marcata

va fi fapta sa.

Caci fiind pus in fata cu exterminarea

si fara nici-o scapare.

Va lua cu el cat mai multi asupritori

Murind cu bucurie intr-un act de altruism

pentru schimbarea viitorului omenirii.

Aceasta zi se apropie

Ca intotdeauna!

Mintile malefice perverse

se autodistrug intotdeauna!

Pe cand setea lor de suferinta

nu va fi potolita niciodata.

Controland pentru paranoia lor

si frica de oameni.

Pentru ca orice om bun

va dobora aceste brute.

Orice om liber

se va sacrifica pentru semenii lui.

Pentru ca un om care nu mai are nimic de pierdut,

ajunge in deplinatatea puterii

[ .. complet imputernicit .. ]

Si este arma cea mai puternica

[ .. invincibila .. ]

When Men Become Truly Free

By Colin Ryan

There comes a times in the lives of men
When the ruthless and the criminally insane
Who rule the masses for their own gain
Make the fatal mistake of enjoying too much
Their psychopathic entertainment.
They lose control in their lust for blood
And take too far their need to tread men down
By destroying any sense of a secure life
And taking away each and every freedom
Stealing the last piece of wealth they possess
So they cannot even care for their own
Stifling their voice with laws and corruption
Beating them down with rule by force
Where no justice exists for those being played
And there is no direction left for men to turn.
When this insane game is taken this far
Comes the time when men have nothing left to lose.
This is the time when the minds of men are freed.
It is a time when man loses his fear of death.
This is the time when a man becomes invincible,
He becomes free to do whatever he must do
Without fear for his life or for his future.
He will take control of the destiny of the world
Away from the bloodied hands of the soulless.
Any action he takes he will take with a surety
That he must do something for he has no future.
So the act he chooses will be all the greater
For when faced with oblivion and with no way out
There is one thing this now fearless man will do.
He will take down as many of his oppressors with him
Gladly die in a selfless act to change the world’s future.
This day is coming soon as it always does.
The perverse minds of evil always self destruct
As their addiction to our suffering can never be sated,
Exerting control for their paranoia and fear of men.
For every good man will take down these brutes.
Every free man will give up himself for his brothers.
For a man with nothing left becomes fully empowered
And he is the most unassailable weapon.(C) 2010 Colin Ryan

Hear it read by British actor, Des Brittain.

Adevăratele comori...Grijile şi îngrijorările

Nu sint habotnica dar nici atee.Credinta mea nu are nevoie de ancorari in grafica sau sculptura,in ziduri cu dangan de clopot sau straie bisericesti.Ii ajunge camaruta mea,trupul si sufletul meu,templul meu. 

Am primit o biblie si am fost curioasa...unde se va deschide? Mi-au cazut ochii pe aceste rinduri:"23 ...dar daca ochiul tau este rau,tot trupul tau va fi intunecat.Asa ca,daca lumina care este in tine este intuneric,cit de mari trebuie sa fie intunecimile!"Asa ca...am citit,am gasit raspunsuri,am declansat noi intrebari.Dar am constatat cit de concise si de adinci sint rindurile puse in fata ochilor mei.Si vi le ofer,cu smerenie. 

Prorocirea lui Isaia-MATEI 

13 

Caci inima acestui popor s-a impietrit;au auzit greu cu urechile si si-au inchis ochii,ca nu cumva sa vada cu ochii,sa auda cu urechile,sa inteleaga cu inima,sa se intoarca si sa-l vindec. 

14... 

"Veti auzi cu urechile voastre si nu veti intelege;veti privi cu ochii 

vostri si nu veti vedea. 

15 

19 Nu va stringeti comori pe pamint,unde molima si rugina le strica si unde hotii le sapa si le fura; 

20 ci stringeti-va comori in cer,unde nici molima, nici rugina nu le strica si unde hotii nu le sapa,nici 

nu le fura; 

21 caci unde este comoara ta,acolo va fi si inima ta. 

22 Ochiul este lumina trupului.Daca ochiul tau este curat,tot trupul tau va fi plin de lumina; 

23 dar daca ochiul tau este rau,tot trupul tau va fi intunecat.Asa ca,daca lumina care este in tine este intuneric,cit de mari trebuie sa fie intunecimile! 

24 Nimeni nu poate sluji la doi stapini.Caci,sau va uri pe unul si va iubi pe celalalt,sau va tine la unul si va dispretui pe celalalt.Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona. 

25 De aceea va spun:Nu va ingrijorati de viata voastra,ce veti minca sau ce veti bea;nici de trupul vostru,cu ce va veti imbraca.Oare nu este viata mai mult decit hrana si trupul mai mult decit imbracamintea? 

26 Uitati-va la pasarile cerului:ele nici nu seamana,nici nu secera si nici nu string nimic in grinare;si Tatal vostru cel ceresc le hraneste.Oare nu sinteti voi cu mult mai de pret decit ele? 

27 Si cine dintre voi,ingrijorindu-se poate sa adauge un cot la inaltimea lui? 

28 Si de ce va ingrijorati de imbracaminte?Uitati-va cu atentie cum cresc crinii de pe cimp:ei nici nu torc,nici nu tes; 

29 totusi va spun ca nici chiar Solomon,in toata slava lui,nu s-a imbracat ca unul dintre acestia. 

30 Si daca astfel imbraca Dumnezeu iarba de pe cimp,care astazi este,dar miine va fi aruncata in cuptor,oare nu va va imbraca El cu mult mai mult pe voi,putin credinciosilor? 

31 Deci nu va ingrijorati zicind:"Ce vom minca?" sau "Ce vom bea?" sau:"Cu ce ne vom imbraca?", 

32 fiindca pe toate acestea,paginii le cauta.Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti nevoie de toate aceste lucruri. 

33 Cautati mai intii imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 

34 Nu va ingrijorati deci pentru ziua de miine:caci ziua de miine se va ingriji de ea insasi.Ajunge zilei necazul ei. 

Adevaratele comori.Neputinta de a sluji la doi stapini.

Grijile şi îngrijorările. 

MATEI 6