noiembrie 07, 2011

Fals sau Adevărat?!... REVOLuTiE 1989,MANIPULATorul...



Candle Nu vă pot învăţa violenţa, pentru că nu cred în ea. Pot să vă învăţ doar să nu plecaţi capul în faţa nimănui, chiar cu preţul vieţii voastre. (Gandhi) „Cred că acolo unde singura alegere este între laşitate şi violenţă, eu aş sugera violenţa”. (Gandhi)


                                                    from Vocila Andrei on Vimeo.
                                             

Redau mai jos o opinie poate avizata a lui Michael Olteanu, M.S.(Master of Sciences) care circula pe net despre revolutia romana si actorii ei. Daca luam urma banilor si vedem cine a profitat economic cel mai mult dupa 1989 parca incep sa il cred.


POVESTEA UNEI STRALUCITE LOVITURI DE STAT SOVIETICE CELEBRATA ANUAL IN ROMANIA CA "REVOLuTiE" 1

- Historic background: Dupa vizita din China lui Mao-Tze-Dong, Nicolae Ceausescu a inceput o campanie sustinuta de "indepartare" de patria muma U.R.S.S.. O schimbare de politica nu era de loc usoara, avand in vedere ca marea majoritate a generalilor de securitate si armata facusera "studii" in U.R.S.S. si vorbeau curent limba rusa. Nu trebuie uitat ca R.S.R. avea cel mai ridicat procentaj de spioni sovietici, in special militari (G.R.U.), pe cap de locuitor in lagarul socialist... Noua politica a fost insa foarte persistenta si in anii 1980, toate posturile de comanda erau in mana unor generali de incredere, loiali "tovarasului si tovarasei". Economia "socialista" nu mergea insa deloc si atunci a inceput o campanie de vanzare masiva pe valuta catre Occident. Se vindeau in special nemti, evrei si carne de porc...

La un moment dat, Marin Ceausescu i-a sugerat "tovarasului" ca ar fi bine sa vanda sisteme de armament moderne sovietice unor parti interesate ca Statele Unite ,de exemplu. Problema principala era ca RSR nu mai primea de mult ultimele tipuri de armament sovietic, iar pentru cel existent in dotare aveau restrictii de instrainare. Excelenta carte a lui Liviu Valenas "Fabrica de spioni" relateaza pe larg dificultatile unei tentative de vanzare a unui tanc T72 aflat in dotarea armatei R.S.R. Tratativele au continuat si au fost terminate cu success pentru livrarea a 7 sau 8 tipuri de rachete tactice aer-sol si sol-aer, pe care Nicolae Ceausescu le-a cumparat dela bunul sau prieten Moammer Gaddafi si care ne-au fost livrate pe coasta de Est in schimbul a catorva zeci de milioane de dolari depusi de C.I.A. intr-un cont cifrat la o banca elvetiana. Ghinionul lui Ceausescu a fost ca ultra-vigilentul G.R.U. l-a fotografiat pe fratele sau Marin Ceausescu, ajuns consiler la Ambasada RSR din Austria, intr-un meeting secret cu seful nostru de statie C.I.A. din Viena in vara anului 1987. Atunci a fost pecetluita soarta familiei Ceausescu si a inceput proiectul de lovitura de stat care nu a avut nimic in comun cu miscarile populare anti-comuniste din Europa Orientala si Centrala in anul 1989. Sotii Ceausescu si Marin Ceausescu au fot condamnati la moarte de catre G.R.U., cu aprobarea lui Gorbaciov. Una din pricipalele acuzatii la simulacrul penibil de proces judiciar al sotilor Ceausescu din 23-25 Decembrie 1989 a fost ca au vandut systeme avansate de armament Statelor Unite, care i-a platit prin intermediul unei banci elvetiene. Guvernul american a incercat sa salveze viata lui Marin Ceausescu, dar echipa operativa C.I.A. a sosit la ambasada romana din Viena in momentul in care echipa GRU-Spetsnaz care il spanzurase pe Marin Ceausescu in subsolul ambasadei tocmai parase cladirea... Gorbaciov a facut o investitie masiva de bani si resurse umane pentru inlaturarea lui Ceausescu. A inceput cu reactivarea "fosilelor" spionajului sovietic din generatia lui Brucan, Iliescu si Walter Roman (fost agent NKVD in Spania in 1936 , devenit "profesor de marxism-leninism" la Politehnica din Bucuresti unde am studiat intre 1965 si 1970, dupa ce am iesit din inchisoare in 1964), precum si a "generatiei tinere" a lui Petre Roman si Gelu Voican-Voiculescu. Problema esentiala a lui Gorbaciov era ca "fosilele" nu aveau access la generatia curenta de comandanti ai securitatii si armatei, care erau loiali familiei Ceausescu. Pe de alta parte, "bascularea" securitatii si armatei de partea guvernului sovietic era absolut esentiala, intrucat in RSR nu exista nicio societate civila sau culturala nationala, totul fiind distrus de dictatura absoluta si tembelismul national traditional.






Phase I - Operatia "Troika"


La sfarsitul lui Iulie 1989 a fost infiintat un comandament central la Kishinev (fost Chisinau) si au fot selectati aproape 15,000 de ofiteri si subofiteri apartinand la trei servicii diferite:
1 - Komitet Gosudarstvenoy Bezopasnasti (K.G.B.) - Committee for State Security - Comitetul pentru Securitatea de Stat,
2 - Glavnoye Razvedyvatelnoye Upravleniye Generalnogo Shtaba (G.R.U.-GSh.) - Main Intelligence Directorate of the General Staff - Directiunea Generala de Informatii a Marelui Stat Major, 3 - Voyska Spetsialnogo Naznacheniya (Spetsnaz) - Force for Special Purposes - Forta Militara pentru Scopuri Speciale, unitati subordonate fie la G.R.U. fie la K.G.B in 1989, iar actualmente subordonate G.R.U. sau F.S.B. (Federalnaya
Sluzhba Bezopasnosti Rossiyskoy Federatsii) - Federal Security Service of the Russian Federation - Serviciul Federal de Securitate al Federatiei Ruse.
Au fot formate circa 5,000 de echipe de catre trei ofiteri sau subofiteri reprezentand cele trei servicii, iar fiecare echipa a fost dotata cu un autoturism (marea majoritate Lada) special prevazute cu compartimente pentru ascunderea armamentului, munitiei si a explozivelor. Participantii au luat la Chisinau lectii speciale de limba romana si geografia Romania cu o durata de trei luni, in diverse cazerme ale orasului. Incepand cu a doua jumatate a lunii Octombrie 1989, echipele Troika au fot introduse ca "turisti" in Romania, in ritmul de circa 150 masini pe zi. Au fost trimise in majoritatea judetelor, dar destinatiile prioritare au fost Timisoara si Bucuresti. Timisoara a fot aleasa ca o buna cadidata pentru "demonstratii populare anti-Ceausescu", datorita apropierii relative de Europa de Vest si datorita prezentei unui vechi "prieten" al G.R.U., pastorul protestant Tokes. Am citit cateva rapoarte trimise de un capitan KGB, care fusese recrutat mai inainte si lucra pentru noi ca agent dublu. El descrie in detaliu actiunile din Calea Ghirocului si dela resedinta lui Tokes. La un moment dat in seara zilei de 16 Decembrie 1989, colonelul KGB care era comandant operativ al "operatiei Tokes" a cerut sa se faca "numarul", adica identificarea tuturor protestatarilor din jurul locuintii lui Tokes. "Si ne-am alarmat, fiindca noi (echipele Troika) eram peste 80% din participanti. Noroc ca a doua zi a venit ordinul sa ne deplasam la Bucuresti..." Actiunea importanta era acum la Bucuresti unde 2 generali sovietici si un numar de ofiteri superiori KGB or GRU care toti vorbeau "moldovineste" au dus tratative timp de aproape doua saptamani cu diversi generali romani de securitate si armata pentru a asigura "bascularea" ... Echipa sovietica de negociatori era in contact radio quasi-permanent cu comandamentul operatiei Troika din Chisinau. Ei au prezentat ultima propunere a lui Gorbatchev pe 17 Decembrie 1989, care promitea in mod solemn ca niciun salariat al Ministerului de Interne sau al Ministerului Fortelor Armate nu va fi concediat, arestat sau judecat, si ca toti acesti salariati vor fi promovati in masa si salariile le vor fi marite corespunzator... Propunerea a fost acceptata de aproape toti conducatorii securitatii si armatei la 20 Decembrie 1989. Singura exceptie a fost un general de armata care era ministru adjunct; el a refuzat si a fost imediat "sinucis" de "negociatori". Generalii care acceptasera propunerea lui Gorbaciov au cerut apoi lui Ceausescu sa organizeze faimoasa "adunare populara" din 22 Decembrie 1989. Mi s-a parut deosebit de interesant faptul ca toate aceste negocieri cu conducatorii securitatii si armatei au fost purtate exclusiv de catre militarii sovietici care nu au implicat, evident din motive de securitate, echipa de spioni civili destinati fazei urmatoare, operatia "Flanela". E foarte probabil ca marea majoritate a securistilor care au executat lovitura de stat sovietca nu au stiut cine sunt noii conducatori politici ai Romaniei pana cand i-au vazut pe "flanelisti' defiland pe ecranele televizoarelor...



Phase II - Operatia "Flanela"


Ziua de 22 Decembrie 1989 a inceput inainte de ora 7 dimineata pentru trei agenti operativi CIA care lucrau in cadrul Ambasadei Americane la Bucuresti. Erau imbracati "romaneste" si au ajuns devreme in Piata Palatului, asa ca au asistat la toate fazele faimosului meeting. Au vazut cum s-a construit "dreptunghiul" si "razele", care erau o procedura standard la toate meetingurile publice a lui Ceausescu. "Dreptunghiul" era constituit din circa 200 de securisti masati sub balconul dela care urma sa vorbeasca Ceausescu. Dela "dreptunghi" plecau "razele" constituite din cate doi (uneori trei) securisti umar la umar, mergand spre exterior. Intre aceste "raze" erau apoi plasate grupurile de muncitori si alti membri de partid adusi cu autobuzele. Aceasta descriere tehnica e probabil plictisitoare, dar veti vedea ca este foarte importanta pentru meetingul din 22 Decembrie 1989. Cand Ceausescu a ajuns la punctul in care a facut o pauza, securitatea a pus la difuzoare o inregistrare a unor rafale de mitraliera. Am vazut filmul meetingului si vad si acum privirea speriata a lui Ceausescu care nu intelegea ce se intampla. Emil Bobu intra pe balcon in spatele lui si-i spune: " E SECU !". In momentul acela Ceausescu a inteles ca securitatea a trecut de partea sovieticilor si ca partida era pierduta. Acesta este momentul in care niste "tineri curajosi" au inceput sa alerge prin multime strigand: "Jos Ceausescu! Jos cu dictatorul". Oamenii nostri dela Ambasada Americana au remarcat imediat ca acesti "tineri curajosi" nu alergau dela periferia masei de oameni catre centru. Ei alergau intotdeuna dinspre "dreptunghi" spre periferie, si ALERGAU NUMAI PRIN "RAZELE" DE SECURISTI, unde evident se simteau in siguranta. Era clar ca erau toti securisti... Cronologia evenimentelor din 22 Decembrie 1989 este in general cunoscuta, asa ca n-am sa insist asupra ei... Vreau insa sa relatez un eveniment amuzant, raportat de un informator din Tulcea. La 21 Decembrie 1989 Petre Roman era in Delta Dunarii la vanatoare de mistreti. Incepand dela 10 dimineata toti cei care lucrau la comitetul judetean de partid din Tulcea au fot mobilizati sa-l gaseasca pe Petre Roman pe care-l cauta la telefon cu insistenta "cineva" dela Bucuresti. L-au gasit in fine in jurul pranzului si convorbirea telefonica a fost foarte scurta: "Da, tovarasu! - "BAI PETRICA, FLANELA E MAINE!" - "Am inteles. tovarasu!"... Dupa care "Petrica" se dadea de ceasul mortii sa ajunga in Bucuresti in aceeasi seara, fiindca altfel se facea "revolutia" fara el... A doua zi dupa masa a inceput defilarea la televizor a "flanelistilor", tovarasi cu pullovere si flanele, dar fara sacouri sau costume de haine, care a durat mai bine de doua saptamani. Securitatea lor personala era asigurata de echipele Troika care s-a ocupat deasemenea de organizarea fazei urmatoare a loviturii de stat...




Phase III - "Teroristii"
De indata ce caderea lui Ceausescu a deveni cunoscuta, o multime de oameni de buna credinta, informati asupra evenimentelor din celelate tari din Europa de Est, au crezut ca totul s-a schimbat si ca au devenit peste noapte "LIBERI". Aceasta era o problema majora pentru securitatea care trecuse de partea sovieticilor cu conditia de a-si mentine puterea intacta. Ei trebuiau sa arate "prostimii" ca nu sa schimbat nimic si ca FRICA, nu libertatea este baza noii "societati". S-a organizat imediat, cu colaborarea echipelor Troika, faza denumita "Teroristii" care a inceput chiar in seara de 22 Decembrie 1989. Unitatile USLA au inceput sa joace prin rotatie rolul de "teroristi" si de "anti-teroristi". Aceiasi militari de securitate erau o noapte "teroristi" si noaptea urmatoare "anti-teroristi". Aceasta faza a durat cateva saptamani si s-a soldat cu sute de morti, oameni nevinovati impuscati in strada. De multe ori mortii erau transportati dela o strada la alta, ca sa se propage teroare in toate cartierele. Daca fazele anterioare, Troika si Flanela, au fort execute ireprosabil, faza Teroristii nu a dat in totalitate efectele scontate. O multime de oameni de buna credinta credeau ca sunt intr-adevar liberi si se comportau ca atare, infiintand sau reinfiintand vechi partide si organizatii politice. In plus directia afacerilor religioase din securitate era complet blocata pentru un motiv foarte simplu: asa-zisul "Patriarh al Bisericii Ortodoxe" (Teoctist-Anticrist cum ii strigasera in fata credinciosii in Decembrie 1989), care se spune ca avea grad de general de securitate, a crezut cu adevarat ca a sosit momemtul sa dea socoteala pentru toate crimele comise de conducerea securista a bisericii romane in ultimii 41 de ani, si s-a retras la o manastire, refuzand sa mai "conduca" Biserica Ortodoxa. In 1948 Gheorghiu-Dej si Ana Pauker au numit "Patriarh" pe un preot de tara din Oltenia care petrecuse doi ani de inchisoare in lagarul dela Targul Jiu unde Gheorghiu-Dej era deasemenea internat. Preotul Marina fuseses condamnat pentru complicitate cu o banda de hoti de cai. Imediat dupa "hirotonisire" Justinian Marina a participat la distrugerea Bisericii Greco-Catolice din Romania . Toti episcopii Greco-Catolici au fost arestati, condamnati si au murit in inchisoare ca adevarati martiri ai credintei. Mii de preoti Greco-Catolici de toate varstele au fost deasemnea arestati si condamnati la 15-20 de ani de inchisoare. Am cunoscut in inchisoare in perioada 1959-1964 cateva zeci de preoti Greco-Catolici care supravietuisera din 1948. Am toata admiratia pentru acesti preoti adevarati, martiri ai credintei care isi continuau vocatia de preoti in conditiile de exterminare din inchisoare. Un exemplu: parintele Crisan, var al excelentului profesor de matematici Iacob Crisan care mi-a fost profesor 4 ani la Liceul Matei Basarab din Bucuresti. Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca! Toate proprietatile Bisericii Greco-Catolice din Romania, incluzand pests 2,500 de biserici si alte cladiri au fost confiscate si trecute in patrimoniul Bisericii Ortodoxe Romane, "condusa" de Justinian Marina. Faptul ca securittea comunista controla conducerea Bisericii Ortoxe nu insemna ca preotii si monahii trecusera in serviciul Satanei. In primavara anului 1958, Justinian Marina a ordonat tuturor preotilor si monahilor Bisericii Ortodoxe sa semneze angajamente cu organele securitatii locale ca vor informa asupra oricaror fapte sau intentii de a actiona impotriva guvernului comunist, MARTURISTE IN TAINA SPOVEDANIEI. Spre cinstea lor vesnica, mii de preoti ortodocsi AU REFUZAT sa semneze aceste angajamente cu Satana...Ei au fost toti arestati si condamnati intre 10 si 20 de ani de inchisoare. Am intalnit sute de preoti ortodocsi intre 1959-1964. Numai in lagarul Gradina dela Piatra Frecatei in Balta Brailei erau 3 "brigazi" de preoti (150 de persoane). "Cum sa tradez eu sfanta taina a spovedaniei? Inseamna ca nu mai sunt preot!" imi spunea cu lacrimi in ochi un preot batran, trecut de 75 de ani, care a si murit cateva luni mai tarziu...Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca pe acesti martirii ai credintei si ai neamului romanesc, care au impartasit soarta miilor de preoti Greco-Catolici si Romano-Catolici...
Mai tarziu, cand Ceausescu a inceput constructiile faraonice, sute de biserici au fost daramate fara ca conducerea securista a Bisericii Ortodoxe Romane sa protesteze in niciun fel... Acestea sunt crimele majore ale conducerii securiste a Bisericii Ortodoxe Romane si motivul pentru care Teoctist-Anticrist credea ca a sosit ora judecatii pana in prima saptamana a lunii Aprilie 1990, cand securitatea l-a convins in fine ca nimic nu s-a schimbat si i-a promis solemn ca va putea sa pastreze toate proprietatile furate dela Biserica Greco-Catolica. ROMANIA ESTE SINGURA TARA DIN EUROPA IN CARE PROPRIETATILE BISERICII GRECO-CATOLICE NU AU FOST RESTITUITE PROPRIETARILOR LEGALI, spre deosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croatia si Slovenia. In perioada Ianuarie-Aprilie 1990 toti salariatii Ministerului de Interne si ai Ministerului Fortelor Armate au fost avansati in grad si salariile li s-au marit in mod corespunzator. De exemplu, seful tribunalului militar al sectorului 2 Bucuresti care in 1959 era capitanul Pruna Liviu si care ajunsese in 1989 general-maior, a fost avansat direct general-colonel si numit de Iliescu sef al Justitiei Militare din Romania "post-revolutionara". Faptul ca el condamnase in August 1959 la 225 ani inchisoare pe cei 12 membri ai organizatiei Frontul Eliberarii Nationale dela Liceul Matei Basarab a fost desigur ceva minor comparat cu cele cateva zeci de condamnari la moarte pe care le-a "pronuntat" in perioada 1958-1959. Intre timp "turistii" din operatia Troika s-au intors progresiv acasa in U.R.S.S., pana in Mai 1990, dar situatia politica in Romania continua sa fie critica, cu toate eforturile securitatii de a "cultiva" frica si teroarea.




Phase IV - "Mineriada"



Astfel "conducerea post-revolutionara" a hotarat sa organizeze o varianta romana a "revolutiei culturale" a lui Mao-Tze-Dong si mobilizat importante resurse financiare si umane care au asigurat "succesul stralucit" al MINERIADEI din Iunie 1990. Au dezlantuit salbaticia fara precedent a lumpen-proletariatului impotriva "dusmanilor poporului". Mii de oameni au fost batuti si maltratati, sute de oameni au murit sau au fost schiloditi pe viata. Scopul era unul singur si anume sa impuna frica si teroarea fara de care securitatea nu putea functiona. Si au avut un succes deplin care a asigurat rolul dominant al securitatii pana in ziua de astazi. "Tovarasi minieri, va multumesc!" dixit criminalul Iliescu. Stiati ca efectivele fortelor de securitate in Romania (Serviciul Roman de Informatii, Serviciul Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si alte cateva mai mici), au crescut cu peste 10% intre 1989 si 2010? Au crescut foarte mult si capacitatile tehnologice ale securitatii care in 2011 inregistreaza "TOATE CONVORBIRILE TELEFONICE" si filmeaza toate intalnirile "suspecte". Cei care traiesc in Romania stiu ca TOATE ACTIVITATILE ECONOMICE, PROFESIONALE , CULTURALE SI POLITICE sunt controlate de oamenii securitatii "post-revolutionare". Ei incurajeaza coruptia si furtul la toate nivelele, pentruca toti cei care fac un ban trebuie sa-si dea obolul la securitate. Comparati situatia securitatii in Romania cu fosta Cehoslovacie unde securistii au fost linsati pe strada in 1989 adresele lor fiind publicate la toate oficiile de posta. Sau cu Germania de Est, unde li s-a interzis securistilor sa intre in cladirile unde lucrau. Sau cu Bulgaria ,unde TOTI salariatii securitatii, dela ministru pana la gardian, au fost DEMISI INTR-O SINGURA ZI (24 DE ORE ). QUO VADIS ROMANIA ?
Michael Olteanu, M.S.(Master of Sciences) Presedinte al Frontului Eliberarii Nationale in 1956-1959
"Bandit Contrarevolutionar", detinut politic intre 1959 si 1964
Absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, Inginer de Calculatoare Electronice in 1970
Systems Engineer at Electronic Data Systems in San Francisco, 1976-1984
Senior Vice President of Network Engineering at Wells Fargo Bank in San Francisco, 1984-2004.
Sursa: opiniicetatenesti.com
O opinie poate avizata despre revolutia romana si actorii ei
miercuri, 06 iulie 2011 @ 22:02 EEST





Image and video hosting by TinyPic











“Daca as putea, as duce lumea in agonie, pentru a realiza o purificare din radacini a vietii; as pune flacari arzatoare si insinuante la aceste radacini, nu pentru a le distruge, ci pentru a le da alta seva si alta caldura. Focul pe care l-as pune eu acestei lumi n-ar aduce ruine, ci o transfigurare cosmica esentiala.” Emil Cioran (Pe culmile disperarii)

octombrie 30, 2011

Halloween, veste de poveste.


http://historia.ro/Autor: Irina Manea
Halloween este una dintre cele mai vechi sãrbãtori încã pãstrate, în formã camuflatã, profanã, şi în ziua de azi, ca de altfel şi Crãciunul, poate singurul care o întrece în popularitate şi promovarea kitsch-ului ca substitut religios. Milioane de oameni celebreazã Halloween-ul cu costume, trick-or-treat sau petreceri tematice, fãrã sã aibã cunoştinţe despre originile şi istoria fascinantã a acestui rit asociat cu apariţii fantomatice şi superstiţii de tot soiul.
Octombrie 31 este ultima zi a calendarului celtic, sãrbãtoare pãgânã în onoarea morţilor. Acum 2000 de ani purta numele de All Hallows Eve, ziua de dinainte de All Saints” Day, creatã pentru creştinarea pãgânilor şi celebrând pe 1 noiembrie toţi sfinţii Bisericii Catolice. Deşi existã multe variante culturale ale tradiţiei, în esenţã existã acelaşi fond originar. Rãdãcinile Halloween-ului se regãsesc într-o festivitate celticã pe nume Samhain, care semnifica sfârşitul verii şi trecerea în anotimpul rece. Ritual al recoltei însoţite de focuri sacre, Samhain marca un prag temporal fundamental, când sufletele morţilor se plimbau noaptea pe strãzi şi trebuiau îmbunate prin daruri lãsate la uşã pentru a asigura abundenţa recoltelor viitoare. În secolul al VIII-lea, din dispoziţia papei Grigire al III-lea, ‘superstiţia pãgânã’ devine o onorare a sfinţilor şi martirilor, All Saints’ Day încorporând o parte din tradiţiile celtice. Cu timpul aceasta a evoluat într-o festivitate efectiv seculara, marcatã de evenimente precum faimosul trick-or-treating al copiilor sau întrunirile costumate.

model-de-dovleac-halloween-7Ce ne spun celţii? Anul nou începe pe 1 noiembrie, dar cu o noapte înainte hotarul dintre lumea celor vii şi lumea celor morţi se dechide. În timpul Samhain (pronunţat sow-in) spiritele se întorc pe pãmânt şi pot provoca mari pagube recoltelor. Dar acestea înlesneau în acelaşi timp posibilitatea druizilor de a citi în viitor. Pentru un popor dependent de lumea naturalã schimbãtoare, predicţiile erau de o valoare inestimabilã, mail ales la intrarea în anotimpul rece şi întunecat. Pentru a actualiza evenimentul, druizii aprindeau focuri sacre de dimensiuni colosale, unde oamenii se adunau ca sã ardã simbolic o parte din recoltã şi a sacrifica animale zeilor. În timpul celebrãrii celţii se costumau, îndeosebi cu piei de animale şi încercau sã-şi ghiceascã unul altuia viitorul. La finele ceremoniei îşi aprindeau focul domestic din flacãra sacrã pentru a contribui la protecţia caminului în faţa frigului şi intemperiilor. Pânã în 43 BC Imperiul Roman deja cucerise majoritatea teritoriului celtic, aplicând sincretismul religios în cursul celor 400 de ani de stãpânire. Douã sãrbãtori romane sunt combinate cu Samhain-ul celtic. Prima este Feralia, o zi din octombrie în care romanii îi celebrau pe morţi, iar a doua era cea în onoarea Pomponei, zeiţã romanã a pomiculturii, având ca simbol un mãr. Pe 13 mai 609 papa Bonifaciu al IV-lea transformã panteonul roman în loc de onoare al martirilor creştini, iar Ziua Tuturor Martirilor apare în calendarul creştin. Mai tãrziu Grigore al III-lea extinde sãrbãtoarea la Ziua Tuturor Sfinţilor şi Martirilor, stabilind data la 1 noiembrie. Pânã în secolul al 9-lea, religia creştinã se substituie vechilor ritualuri de pe teritoriul celtic, încercând de fapt sã adapteze sãrbãtorile ancestrale fondului religios creştin. 2 noiembrie devine Ziua Sufletelor, serbatã tot cu focuri uriaşe, parade şi mãşti de îngeri sau diavoli. All Saints’ Day se mai numea şi All-hallows sau all-hallowmans (în engleza medie alholowmesse) şi tradiţionala noapte de dinainte, şamhain-ul celtic, All-hallows Eve, în cele din urmã Halloween.
model-de-dovleac-halloween-4Celebrarea Halloween-ului era extrem de limitatã în Noua Anglie datoritã sistemului protestant rigid. Mult mai comun era în Maryland şi în coloniile din sud. Ca urmare a amestecului dintre credintele şi cutumele diverselor grupuri etnice şi ale autohtonilor indieni a rezultat o versiune americana distinctã a sãrbãtorii. Primele celebrãri includeau ”play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor în cadrul cãrora se ascultau poveşti despre morţi, se cânta şi se dansa. În zona colonialã comune mai erau şi nararea de poveşti cu fantome sau nãzbâtiile copiilor. Pânã la mijlocul secolului al XIX-lea festivitãţile tomnatice cresc în frecventã, dar Halloween-ul nu se sãrbãtoreşte peste tot în state. În a doua jumãtate a secolului America este invadatã de noi imigranţi, îndeosebi irlandezi care vor sã scape de foametea din 1846. Aceştia contribuie la cizelarea şi popularizarea festivalului, începând sã practice treick-or-treat. Tinerele fete credeau cã pot afla numele peţitorului prin trucuri cu aţã, coji de mere sau oglinzi.  Spre sfarsitul secolului ia amploare o miscare care sublinia ideea unei sãrbãtori care sã promoveze ideea de comunitate mai degrabã decât poveştile cu fantome. Dar petrecerile cu jocuri, festinuri şi costume fãceau regula, prefãcând treptat celebrarea într-un spectru de superstiţii cu componentã economicã şi socialã pronunţatã. 
Deja în anii 20-30 Halloween îşi desãvârşeşte secularizarea prin petreceri şi parade, dar accentul pe serbarea în comunitate se pãstreazã. Vandalismul asociat acestei forme de entertainment nu poate fi evitat. Doar autoritãţile reuşesc sã-l limiteze în anii 50, Halloween rãmânând mai degrabã în apanajul tinerilor. Baby-boom-ul mutã festivitãţile din cãminele culturale în şcoli şi  acasã, având loc totodatã o revigorare a vechii practici de trick-or-treat. Se naşte astfel o nouã tradiţie americanã în continuã dezvoltare şi exportare. Apoape 6 miliarde de dolari se cheltuie anual pe Halloween. Trick-or-treat nu este altceva decât o preluare a paradelor din timpul All Saints’ Day, când în timpul defilarilor se obişnuia sã se dea pomanã celor sãraci, în schimbul promisiunii unei rugãciuni pentru sufletele celor morţi. Şi acestã practicã are tot rãdãcini pãgâne: sacrificarea de mâncare şi bãuturã pentru potolirea spiritelor. Spiritele puteau sã-ţi iasã în cale în toiul nopţii şi frigului, iar pentru ca ele sã nu te recunoascã trebuia sã porţi o mascã. Evul Mediu a exacerbat  mult apariţiile fantomatice, care dobândeau o dimensiune satanicã spre deosebire de cea naturalã din tradiţia celtã. Întãrirea superstiţiilor în aceastã noapte dateazã tot din Evul Mediu.

model-de-dovleac-halloween-1Multe din ritualurile desuete se concentrau însã şi pe viitor şi cei în viaţã. De pildã în Irlanda secolului al XVIII-lea un bucãtar obişnuia sã ascundã un inel în piureul de cartofi, sperând ca acesta sã aducã noroc în dragoste celui care-l va gãsi. Ghicitorii scoţieni recomandau tinerelor fete sã dea nume alunelor şi sã le arunce în foc, aluna care ardea fãrã sã trosneascã fiind cea cu numele alesului. O altã superstiţie spunea cã dacã fata mânca un amestec dulce din alune, castane şi nucşoarã înainte de culcare, îl va visa pe viitorul soţ. Alte ritualuri erau mai competitive: cine gãsea primul o gâlmã pe o castanã era primul care avea sã se cãsãtoreascã. Obiceiurile legate de cãsãtorie au trecut aproape complet în umbrã ca sã facã loc infuziei de creaturi mitice care populeazã Halloween-ul: vârcolaci, vampiri, vrãjitoare, toate cu activitate maximã în aceastã noapte. Simbolul suprem al sãrbãtorii rãmâne însã dovleacul luminat (Jack-o-Lantern), care are o legendã interesantã. Legenda lui Stingy Jack provine din folclorul irlandez. Un beţiv pe nume Jack se întâlneşte pe drum cu diavolul când se întoarce acasã de la tavernã. Diavolul îi solicitã sã-l însoţeascã în iad, dar Jack îl convinge sã se urce într-un copac din apropiere ca sã culeagã un mãr. Îl pãcãleşte înfingând o cruce în trunchi, obligându-l sã rãmânã în copac. Jack consimte sã-l elibereze dacã îi promite cã nu-l va primi niciodatã în rai, lucru cu care este de acord. Când moare, pe Jack nu îl vrea nici raiul din cauza pãcatelor sale, nici iadul din cauza pactului. Aşa cã Jack gãureşte un dovleac, pune înãuntru o candelã şi se foloseşte se instrument drept cãlãuzã între cele douã lumi. Jocul de lumini al dovleacului  face aluzie şi la cele doua culor simbolice ale sãrbãtorii: oranjul semnificã toamne, focul, recolta, în vreme ce negrul este asociat morţii, întunericului şi rãului.



Halloween II 2009 

Halloween IITitlu Original: Halloween II
Anu: 2009
Duratia: 105 min.
Rating: Interzis Minorilor sub 18 ani.
Descriere: În Halloween II răul are un nou destin. Regizorul Rob Zombie preia exact momentul în care s-a oprit în 2007 cu Halloween pentru a-l aduce înapoi pe diabolicul Michael Myer (Tyler Mane) într-un sequel şi mai înspăimântător. La câţiva ani după ce Michael a ucis cu furie pe oricine i-a stat în cale în drumul său spre sora lui, Laurie Strode (Scout Taylor Compton), aceasta încearcă să se împace cu trecutul. Dar Michael are alte planuri. Îşi doreşte o reuniune de familie, pentru a rememora masacrul trecut şi a pregătit şi un “cadou” pe care sora lui nu-l va uita niciodată...

Dezlănţuind o serie de orori cum numai un maestru al genului horror precum Rob Zombie poate realiza, maleficul Myers nu va putea fi oprit de nimeni. Cu toate că în oraş a apărut un nou erou! Măcar de-ar putea supravieţui îndeajuns ca să poată opri ce pare de neoprit...

octombrie 17, 2011

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri Cei ce cred şi cei ce nu cred



 
 
Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Cei ce cred şi cei ce nu cred

Zilele trecute, cardinalul Gianfranco Ravasi a propus reflecţiei publice bucureştene (la Ateneul Român şi la Colegiul Noua Europă) tema dialogului necesar dintre credinţă şi necredinţă. Iniţiativa înaltului prelat se înscrie într-un program („Il Cortile dei Gentili“, „Curtea Neamurilor“), organizat de Sfîntul Scaun pentru stimularea comunicării dintre cei ce cred (cu toate deosebirile implicate de diversitatea religiilor) şi cei ce nu cred (dar sînt dispuşi să participe laolaltă cu ceilalţi la o interogaţie comună).
Mi-am amintit, cu acest prilej, de o vorbă de duh – una dintr-o mie – a lui Henri Wald: „Sînt un om credincios. Cred că Dumnezeu nu există“. Dincolo de poantă, afirmaţia aceasta deschide o suită de subteme, care ar merita să fie dezvoltate. Ea semnalează, de pildă, faptul că ateismul nu e mai puţin o „credinţă“ decît credinţa însăşi. La fel de greu de argumentat raţional, la fel de radical şi în aceeaşi măsură pasibil de „fundamentalism“. Pe de altă parte, sîntem îndemnaţi să observăm că nu există doar categoria credincioşilor şi cea a necredincioşilor. Există şi categoria celor care cred că cred (dar, în realitate, aderă la o formă de ritualism cutumiar) şi categoria celor care nu cred că cred, pentru că îşi fac o idee falsă despre ce înseamnă „a crede“. E un tip de amplasament spiritual pe care Dostoievski i-l atribuie lui Stavroghin.
Cei care cred că cred ilustrează tipul de derapaj pe care părintele Andrei Scrima îl numea „ortopraxie“. Sînt sîrguincioşii „gesticulaţiei“ religioase, cei care se simt „în ordine“ pentru că pontează birocratic la oficierea liturghiei, mănîncă de post şi se roagă doar „cu buzele“ (Matei, 15, 8). Cei care spun toată ziua „Doamne, Doamne!“ (Matei, 7, 21) şi se socotesc îndreptăţiţi, pe baza zelului lor exterior, să capete un fotoliu de orchestră în rai. Cei care sînt siguri de mîntuirea lor şi privesc condescendent spre semenii lor mai puţin norocoşi. Evident, credinţa care nu devine şi un mod de a fi, care nu-şi practică premisele, care nu participă la viaţa comunitară nu depăşeşte nivelul speculaţiei intelectuale şi al „gratuităţii“ estetizante. Dar credinţa care se epuizează în ritualism bigot şi superstiţie coregrafică nu e mai puţin lovită de vacuitate. Credinciosul „instalat“ confortabil în credinţa sa, credinciosul care nu mai are întrebări, drame, griji sufleteşti, stupori şi incertitudini e un simplu funcţionar bisericesc, a cărui suficienţă, al cărui „sedentarism“ spiritual pot fi exasperante pentru Dumnezeu însuşi (cf. Isaia, 1, 11-15).
La celălalt pol se situează cei care nu cred că cred, pentru că au despre credinţă o imagine în acelaşi timp schematică şi sofisticată. Schematică, atunci cînd o confundă cu obedienţa formală, cu stricta „execuţie“ a canoanelor. Sofisticată, atunci cînd o plasează pe un cer intangibil şi solemn, cînd nu concep faptul de a crede decît ca pe o stare de „răpire“ perpetuă, de beatitudine fără breşă. Dacăidolatrizezi credinţa, dacă îţi faci „chip cioplit“ din „sublimitatea“ ei, vei trăi necontenit cu senzaţia că experienţa credinţei îţi este, din principiu, refuzată, că nu eşti şi nu vei fi niciodată demn de înălţimile ei. E un mod de a nu percepe componenta de „aşteptare“ şi de încredere pe care actul credinţei o presupune. Or, există cîteva parabole nou-testamentare, construite tocmai pe metafora aşteptării unui stăpîn absent („Slujitorul credincios şi înţelept“, „Slugile veghetoare“, „Portarul“, „Cele zece fecioare“).
Credinţa, spune undeva Nicolae Steinhardt, n-are nimic de-a face cu „înalta spiritualitate“. Ea poate fi degustare extatică a fulgurantei Prezenţe divine, dar poate fi şi înţelepciunea de a aştepta răbdător, disponibil, pregătit, momentul manifestării ei. În parabolele amintite „stăpînul“ e întotdeauna plecat. Şi îşi somează supuşii să-l aştepte, să vegheze pînă în clipa întoarcerii sale. Iar aşteptarea cuviincioasă, orientată, plină de speranţă, e una din feţele credinţei. Aşteptarea ca anticipare a Prezenţei, relaţia vie cu Cel temporar absent, capacitatea de a-ţi administra viaţa prin raportare la un reper inevident – iată tot atîtea chipuri ale credinţei, aşa cum poate fi ea trăită în limitele condiţiei umane. Cel ce crede e, fără încetare, într-un riscant dialog cu necredinţa, tot astfel cum cel ce nu crede e mereu cuplat la orizontul credinţei. Ca în versetul 24 din capitolul 9 al Evangheliei după Marcu: „Cred, Doamne, ajută necredinţei mele!“.

octombrie 15, 2011

Cu Eminescu prin lume




Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţï-o doresc!


Inspectorii de la Autoritatea Rutieră Română au rămas, acum 2 zile, cu gura căscată în timpul unui control de rutină făcut în judeţul Argeş.Un TIR pe care l-au tras pe dreapta era decorat cu o pictură imensă a poetului Mihai Eminescu, dar şi cu două versuri celebre: “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor!”, iar pe spatele mașinii îndemnul "Nu uita că ești român!"TIR-ul lui Gheorghe Vlase din Slobozia poate fi declarat de doua ori unic in Romania. Și asta pentru că pe lângă faptul că poartă prin lume imaginea și versurile lui Mihai Eminescu, are și dotari tehnice de excepție, camionul fiind singurul de acest fel în România. 

"Motorul dezvolta 750 de cai putere, iar camionul a costat 240.000 euro. Sa stiti ca doar patru astfel de exemplare sunt in lume. Unul se afla in Spania, altul in Olanda, cel de-al treilea la muzeul fabricii, iar al patrulea este al meu", spune Vlase.
Pe lângă un sfert de milion de euro, deținătorul a mai scos din buzunar și cca 2 mii de euro pentru inscripţii. Suma este însă incomparabilă cu dragostea și mândria față de țara sa. „Eu fac mai mult curse în străinătate, iar românii care citesc mesajul zâmbesc mereu”, povestește șoferul ingenios.
Acesta spune că și-ar dori să mai facă o altă prealată, de data aceasta cu Stefan cel Mare, cu urmatorul mesaj: "Basarabia n-a fost a mea, ci a urmasilor urmasilor mei!".



Sursa:UNIMEDIA


Ce-ar fi sa ne regasim demnitatea si sa spunem ca suntem romani? Ma intreb cati dintre noi au curajul sa spuna, oriunde in lume, in afara granitelor noastre: eu sunt roman. Ma refer exclusiv la cei care traiesc in strainatate. Toti incercam, dincolo de fruntarii, sa ne mimetizam, sa vorbim cat mai corect limba tarii unde plecam fiindca altfel cei din jur ne privesc chioras. Cati dintre cei care scriu pe acest forum stiu efectiv ce inseamna sa traiesti departe de limba ta? Nu de tara ta de bastina , ca sunt 2 in care se vorbeste romaneste, ci in afara granitelor lingvistice? Si atunci de ce sa nu il lauzi pe cel care isi pune pe camion, pe masina sau pe ce-o fi, simboluri romanesti? E un gest exceptional. Poate Romania, ca stat , ar trebui sa puna pe toate camioanele, navele, avioanele statului imagini ale personalitatilor noastre, cu citate celebre si cu stindardul nostru.

octombrie 13, 2011

Atena: Adevărul despre democraţie (Film Documentar)

 Intr-o zi, el s-a intalnit intamplator cu cineva, care i-a spus: 
- Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum despre unul dintre cunoscutii tai?
- Stai o clipa, replica Socrate. Inainte sa-mi spui, as vrea sa treci print-un mic test, numit Testul celor trei.
- Testul celor trei?
- Da, a continuat Socrate. Inainte sa-mi vorbesti despre cunoscutul meu, sa testam ce ai de gand sa-mi spui. Primul test este cel adevarului. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?
- Nu, spuse omul. De fapt doar am auzit doar.
- In regula, zise Socrate. Asadar, in realitate, tu nu stii daca este adevarat sau nu. Acum, sa incercam testul al doilea, cel al binelui. Ceea ce vrei sa-mi spui despre cunoscutul meu, este ceva de bine?
- Nu, dimpotriva.. .
- Deci, a continuat Socrate, vrei sa-mi spui ceva rau despre el, cu toate ca nu esti sigur ca este adevarat?
Omul a dat din umeri, putin stanjenit si Socrate a continuat.
- Exista o a treia proba - filtrul utilitatii. Ceea ce vrei sa-mi spui despre el, imi este de folos?
- Nu, nu chiar...
- Ei bine, a conchis Socrate, daca ceea ce vrei sa-mi spui nu stii daca e adevarat, nici de bine, nici macar de folos, atunci, de ce sa-mi spui?
Testul celor trei-Socrate


In anul 399 i. Hr., un tribunal grec l-a judecat pe filosoful Socrate pentru crime impotriva statului. La 70 de ani a fost gasit vinovat pentru introducerea unor noi zei si coruperea tinerilor. A fost fortat sa bea otrava. Orasul care l-a condamnat la moarte nu era un regim totalitar, era o democratie. Una din primele democratii, cea mai energica din toate timpurile. Cum a fost posibil ca Atena, orasul unde s-a nascut ideea de libertate a cuvantului, sa voteze moartea unuia din cei mai intelepti cetateni ai sai, doar pentru ca si-a exprimat liber ideile? Acest film documentar online subtitrat arata cum a dus Socrate libertatea democratica pana la extrem, fiind apoi distrus.



Atena - Adevarul despre democratie (Documentar)
   

octombrie 11, 2011

"Bafta" 2011 pentru Liviu Tipuriţă?



Documentarul "Comertul sexual cu copii", realizat de Liviu Tipurita, va fi prezentat anul acesta, pentru prima data in tara, la Astra Film Festival care se va desfasura in perioada 25-30 octombrie la Casa de Cultura a Sindicatelor din Sibiu.



Documentaristul BBC, Liviu Tipuriță, se întoarce în țară pentru a investiga zvonurile pe care le-a auzit, referitoare la creşterea bruscă a traficului de copii în prostituția din România. El se întâlneşte cu Laurențiu, un copil al străzii în vârstă de 15 ani, care îi spune că se ocupă cu vânzarea de sex pentru pedofilii străini încă de la vârsta de 12 ani şi că un german bogat i-a cumparat un paşaport, pentru a putea fi traficat în Occident. Laurentiu îl prezintă pe Liviu grupului său de oameni ai străzii, unii dintre ei copii de 11 ani, aceștia fiind “vânați” de către pedofili.


Liviu Tipuriță urmează firul poveștilor cu copii traficaţi în Italia, iar pe străzile din Milano filmează un băiat de 14 ani, obligat să se prostitueze de către tatăl său. După câteva săptămâni de anchetă, reușește să documenteze mai multe cazuri în care familiile își vând copiii ca sclavi sexuali.


Întors în România, realizatorul află despre un traficant-pedofil englez, numit Tom. Coproducătorul documentarului, Andrew Smith, se infiltrează în rețeaua de proxenetism a lui Tom şi filmează dovada modului în care băieţi minori sunt abuzați și traficați pentru pedofilii bogați din Occident.

The Child Sex Trade

Liviu Tipurita returns to his homeland of Romania to investigate stories he has heard that there has been a sudden rise in the trafficking of children into the sex trade. He meets an old friend, fifteen-year-old street kid Laurentiu, who tells him he’s been selling sex to foreign paedophiles since he was twelve, and that a wealthy German has bought him a passport so that he can be trafficked to the West. Laurentiu introduces Liviu to his gang of street kids, some as young as eleven, being preyed on by the paedophiles.

Liviu follows up stories of kids trafficked to Italy, and on the streets of Milan films a fourteen-year-old boy being pimped by his own father. Over weeks of investigation, several more cases of families selling their own children for sex are documented.


Back in Romania, he hears about an English paedophile/trafficker called Tom. Co-producer/director Andrew Smith infiltrates Tom’s pimping network, and films damning evidence of how underage boys are preyed upon and trafficked to wealthy paedophile clients in the West.

The Child Sex TradeA co-production with ARTE (France)Channel 4 Cutting Edge
First broadcast: 7th October 2003

Unul dintre filmele nominalizate la premiile Bafta 2011 şi anume "Comerţul sexual cu copii", realizat de Liviu Tipuriţă, va putea fi urmărit, pentru prima dată în România, la Astra Film Festival 2011. Filmul, conceput după standardele BBC, face parte dintr–un program special dedicat documentarului de investigaţie şi ajunge în România după ce s–a bucurat de un mare succes în Anglia. Producţia este de fapt o anchetă asupra reţelei de crimă organizată făcută de regizorul Liviu Tipuriţă, publicul festivalului având posibilitatea de a adresa întrebări regizorului.


Prezenţa documentarului "Comerţul sexual cu copii" la Astra Film Festival 2011 nu marchează doar o premieră naţională, pentru că pune bazele unui program special, ci reprezintă una dintre nou­tăţile cu care evenimentul vine în acest an. Este vorba despre programul special care aduce în prim-plan documentarul şi jurnalismul de investigaţie de televiziune, program care include, pe lângă proiecţia documen­tarului „Comerţul sexual cu copii”, şi o masă rotundă la care vor participa cei mai pro­eminenţi jurnalişti de investi­gaţie tv, teoreticieni în do­meniu sau documentarişti care au reuşit să ţină în viaţă acest gen de presă, insufici­ent cunoscută în ţara noastră. Alături de specialişti, vor lua loc la masa discuţiilor şi studenţii de la jurnalism din ţara noastră. Ei vor afla chiar de la Liviu Tipuriţă "cu ce se mănâncă" profesia de regizor şi de jurnalist de investigaţie, care lucrează de mai bine de zece ani după normele BBC.
”În democraţiile mai vechi şi aşezate, interesul public es­te un real bun comun al cetăţenilor, o formulă foarte importantă, indispensabilă societăţii moderne. În nu­mele interesului public jurna­liştii reflectă şi investighează abaterile de la lege sau de la morală ale reprezentanţilor instituţiilor publice sau ale diferitelor figuri din lumea afacerilor. Un documentar sau un reportaj investiga­ţional în aceste ţări poate să aducă în faţa Justiţiei pe cei care comit nereguli. Alături de profesionişti în domeniu vrem să aflăm care este stadiul investigaţiei din audio-vizualul românesc, dar mai ales, care este finalitatea aces­tui gen de demers jurna­listic”, a spus Dumitru Budra­la, directorul Astra Film Festival.
Producţia şi masa rotundă care aduc în prim-plan jurnalismul de investigaţie, reprezintă doar o picătură din evenimentul care se va desfăşura la sfârşitul lunii octombrie. 100 de filme vor oglindi realităţile a 30 de ţări, producţiile fiind selecţionate din peste 1.100 de filme din 70 de ţări. Cel mai important festival de film documentar din această parte a Europei - Astra Film Festival şi-a asumat misiunea de a aduce în atenţia publicului docu­mentarul ca mijloc de comu­nicare tot mai îndrăgit nu numai de cineaşti, dar şi de jurnalişti, activişti şi educatori.
de Alexandra CHEŞCU
10 octombrie 2011 23:20





http://filmedocumentare.com/copiii-romani-vanduti-pentru-sex/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed




octombrie 09, 2011

69 auto...poliţia rutieră...




Chestionarul nr.69
1. CE TREBUIE SA FACA CONDUCATORUL AUTO LA INTALNIREA INDICATORULUI:
a) sa behaie
b) sa mulga vaca
c) nu are nici o obligatie deoarece indicatorul este adresat vacilor
2. CARE VA SUNT OBLIGATIILE DACA, CIRCULAND PE DRUMUL PUBLIC, INTALNITI INDICATORUL ALATURAT:
a) sa va verificati de urgenta mail-ul
b) sa trageti pe dreapta la cel mai apropiat Internet Cafe
c) sa nu circulati cu o viteza mai mare de 512kb/s
3. UNDE VA AFLATI DACA INTALNITI INDICATORUL DE MAI JOS:
a) in apropierea unui bar sau bordel
b) in apropierea unei maternitati
c) pe un drum alunecos

4. CUM SE PEDEPSESTE DEPASIREA FARA SEMNALIZARE:
a) cu pedeapsa cu moartea si retinerea permisului de conducere pentru 90 de zile
b) cu pedeapsa cu moartea dar fara retinerea permisului de conducere
c) cu pedeapsa cu moartea, amenda si inchisoare.

5. CARE ESTE ORDINEA DE TRECERE IN INTERSECTIA ALATURATA:
a) primul va trece autoturismul rosu, pentru ca se grabeste,al doilea autoturismul verde pentru ca se grabeste mai putin, al treilea autocamionul pentru ca nu se grabeste deloc
b) primul va trece camionul, al doilea autoturismul rosu, iar al treilea tot camionul
c) toate cele trei autovehicule vor trece simultan in intersectie


6. CE FACETI DACA INTALNITI SIMULTAN IN ACEEASI INTERSECTIE INDICATOARELE DIN IMAGINE, SITUATE UNUL SUB ALTUL CA SI INIMAGINEA ALATURATA:
a) opriti, si acordati prioritate, dar in acelasi timp va continuati drumul pentru ca aveti prioritate
b) va continuati drumul pentru ca aveti prioritate, dupa care va intoarceti in intersectie si va opriti ca sa acordati prioritate
c) nu aveti nici o obligatie deoarece sunt indicatoare de informare turistica.
7. CE OBLIGATII AVETI LA INTALNIREA INDICATORULUI ALATURAT:
a) sa va faceti cruce
b) sa acordati prioritate preotilor care circula din dreapta
c) sa claxonati in exces

8. CIRCULATI IARNA PE DRUMUL PUBLIC ACOPERIT CU ZAPADA, NINGE ABUNDENT SI ESTE CEATA, CE TREBUIE SA FACETI:
a) va opriti si asteptati pana vine vara, dupa care va continuati drumul
b) mariti viteza si inchideti ochii
c) sunteti obligat ca in aceasta situatie va echipati autovehiculul cu CD Player
9. INTALNITI INTR-O INTERSECTIE UN POLITISTCARE ARE MANA DREAPTA RIDICATA SI VA INDICA SEMNALUL DE MAI JOS, CE SEMNIFICA ACEST SEMNAL PENTRU DUMNEAVOASTRA?
a) nimic, deoarece este un semnal adresat conducatorilor de avioane
b) trebuie sa porniti stergatoarele deoarece semnalul va indica faptul ca va incepe ploaia
c) sunteti obligat sa opriti si sa acordati primul ajutor politistului deoarece are degetul fracturat.

10. IN URMA UNUI ACCIDENT AUTO, UNA DIN VICTIME ARE HEMORAGII SEVERE, AVETI DREPTUL SA O TRANSPORTATI LA SPITAL?
a) nu, deoarece va murdareste masina cu sange si poate moare si nu va mai poate despagubi
b) da, dar numai in portbagajul masinii
c) da, dar sunteti obligat sa lasati victima sa conduca autovehiculul

11. CIRCULATI REGULAMENTAR PE UN POD CU CIRCULATIE PE UN SINGUR SENS, IAR DIN CONTRASENS VINE UN TIR CIRCULAND CU VITEZA DE 160KM/H, CE TREBUIE SA FACETI IN ACEASTA SITUATIE?
a) mariti viteza ca sa fiti sigur ca muriti
b) nu va faceti probleme, deoarece soferul tirului procedeaza neregulamentar si va suporta consecintele legale
c) ati pus-o!!!

12. CUM SE TRATEAZA RANILE SURVENITE IN URMA UNUI ACCIDENT RUTIER?
a) se dezinfecteaza rana cu scuipat dupa care se curata cu peria de sarma
b) se leaga rana cu sarma ghimpata pentru a se opri hemoragia
c) se pupa in dreptul ranii pentru a ameliora durerea.

13. CIRCULATI REGULAMENTAR SI OBSERVATI CA, DIN SPATE CONDUCATORUL UNUI AUTOTURISM SE PREGATESTE SA VA DEPASEASCA, CUM PROCEDATI?
a) mariti viteza si va luati la intrecere cu respectivul conducator auto, pana cand renunta sa va depaseasca
b) il acrosati din lateral cand este in dreptul dvs. astfel incat sa il scoateti de pe partea carosabila
c) iesiti imediat de pe partea carosabila, chiar in sant daca este posibil, ca sa ii dati de inteles ca sunteti de acord sa fiti depasit

14.CIRCULATI REGULAMENTAR SI OBSERVATI CA UN BICICLIST SE PRINDE CU MANA DE AUTOTURISMUL DUMNEAVOASTRA.CUM PROCEDATI?
a) mariti viteza cat puteti de mult, deoarece este posibil ca biciclistul sa se grabeasca
b) mariti viteza si incepeti sa circulati in zig zag, pana cand nu il mai vedeti pe biciclist
c) scoateti capul pe geam si il injurati pe biciclist

15.SUNTETI IMPLICAT INTR-UN ACCIDENT AUTO SOLDAT CU VICTIME OMENESTI SI PAGUBE MATERIALE.CAND AVETI VOIE SA CONSUMATI BAUTURI ALCOOLICE SI SA VA DROGATI?
a) inaintea accidentului
b) in timpul accidentului
c) imediat dupa accident

16. AVETI VOIE SA TRECETI LA CULOAREA ROSIE A SEMAFORULUI?
a) probabil ca nu
b) in nici un caz nu
c) sigur nu

17.CE VA AVERTIZEAZA INDICATORUL DE MAI JOS ?
a) ca in localitatea Suceava se circula doar cu camionul
b) ca daca nu circulati cu camionul nu o sa ajungeti in Suceava
c) ca daca mergeti spre Suceava o sa fiti lovit de un camion

18. CINE PROCEDEAZA GRESIT IN SITUATIA URMATOARE?
a)conducatorul tramvaiului pentru ca nu se apropie de trotuar
b)conducatorii motocicletelor pentru ca vor sa intre in tramvai cu tot cu motociclete
c)pietonii pentru ca nu au motociclete


Test scris în vederea admiterii la Şcoala de Poliţişti

Născuţi pentru a fi poliţişti
Termen de predare: la o luna dupa primire!
Nume: ______________________ (cum va cheama)


1. Ce limba se vorbeste in Germania?

2. Dezbateti impactul psihologic al metodelor de constructie sumeriene asupra filozofiei lui Immanuel Kant SAU scrieti prenumele lui Mihai Eminescu!
3. Ce religie are Papa? (bifati un singur raspuns!)
(A) mormona
(B)catolica
(C) hinduista
(D) polona

(E) ateista
(F) woodoo



4. Traduceri. Cum ati traduce in limba romana daca ati auzi de la un strain urmatorul text: "Taxi!"

5. Ce l-ati ruga pe Wolfgang Amadeus Mozart?
(A) sa sculpteze
(B) sa navigheze peste ocean
(C) sa va faca rost de permis de conducere
(D) sa va compuna o melodie
(E) sa va faca popcorn

6. Carei materii apartin urmatoarele denumiri: Dunare, Prut, Nil, Alpi?
(A) Sport
(B) Muzica
(D) Dirigentie
(D) Geografie
(E) Matematica 



7. Continuati sirul de litere: A B C ___, ___, ___, ___, ___, ?

8. Simbolul carui element chimic este litera “H”?
(A) Ungaria
(B) Oxigen
(C) Fier
(D) Hidrogen

9. Ati putea explica teoria relativitatii a lui Einstein?
(A) da
(B) nu

10. De unde cade ploaia?
(A) multumesc bine
(B) vara
(C) din China
(D) de sus


11. La ce este folosit creionul de cele mai multe ori?

12. Imnul carei tari incepe cu cuvintele: "Desteapta-te romane"?

13. Care oras este cunoscut ca si cel mai vechi centru siderurgic al Romaniei?
(A) Kuala Lumpur
(B) Paris
(C) Moscova
(D) Resita



14. Matematica. Daca aveti trei mere, atunci cate mere aveti?


15. Ce combustibil ati pune intr-o masina?
(A) fan
(B) iarba
(C) kerosen
(D) benzina
(E) mancare

16. Un kilogram de paine cate grame are?
(A) 3.50 lei
(B) nici unul
(C) 5
(D) 1000

17. Carui minister apartine ordinea publica?
(A) Ministerul Turismului
(B) Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National
(C) Teatrul Mic
(D) Ministerul Administratiei si Internelor
(E) FBI

Pentru a fi admis va trebui sa raspundeti corect la cel putin o intrebare.





Funny: Tu ţi-ai pus Subwoofer şi GPS pe caruţă?



Spre deosebire de alte sate de pe globul pamantesc, locuitorii din Sambureni sunt in pas cu tehnologia. GPS-ul, senzorii de parcare sau sistemul audio cu subwoofer sunt doar cateva dintre gadget-urile de ultima ora care echipeaza carutele satenilor. In plus, fiecare locuitor isi alimenteaza motorul eco doar cu EFIX, bucurandu-se astfel de eficienta si performante maxime.
Publicat de Automobilist


Myspace Clocks, Video Clocks at WishAFriend.com