decembrie 18, 2011

Folosirea medicinei pentru a ucide,Global Eugenics

 GLOBAL EUGENICS Using Medicine To Kill

Eugenia globală - Folosirea medicinei pentru a ucide

 În 2008, B.A. Brooks, un regizor specializat între timp la New York Film Academy în crearea de filme digitale, îşi lansa primul documentar realizat în exclusivitate din videoclipuri descărcate de pe Youtube, tehnică de care s-a folosit cu brio şi în realizarea filmului de faţă, Global Eugenics - Using Medicine to Kill, din 2009, care, în peste două ore de filmări, şi-a putut permite să trateze o gamă extrem de largă de subiecte: gripa porcină şi aviară şi posibila manipulare genetică a acestora, vaccinurile şi campaniile agresive statale de vaccinare, originile SIDA/HIV, legea marţială, ştirile medicale, apa, G.D. Searle şi alimentele modificate genetic, Agenda 21 - impunerea "dezvoltării durabile", H.R. 875 - legislaţia de impunere a Codex Alimentarius în SUA ş.a., toate putând fi grupate sub o unică emblemă - politici eugenice.
Filmul lansat în 2008 era denumit sugestiv "The Decline and Fall Of America" şi a fost urmat, în afară de documentarul căruia i-am dedicat acest articol, de "The American Matrix - Age Of Deception" şi "Sex, Drugs and Religion", ambele având titluri la fel de inspirate.
 
B.A. Brooks
B.A. Brooks declara cândva:
"Îmi place să descopăr adevărul din spatele minciunilor, fiindcă orice minciună ascunde un adevăr."
O sarcină nobilă, bună să-i dedici o întreagă viaţă, în speranţa iluzorie de a zgâria superficial suprafaţa muntelui de minciuni, ridicat în mii de ani de "civilizaţie" umană prin grija ocultei mondiale, care ne-a fost predat chiar şi în şcoli sub numele de "istorie".
Termenul de "eugenie", ce tronează în titlul documentarului, ascunde un domeniu enorm de vast al nemerniciei instituţionalizate umane - fiindcă nu poţi practica genocidul decât cel puţin la nivel de guvern sau naţiune - ce nu poate fi epuizat cu uşurinţă, fiind fundamentat în epoca modernă de darwinism şi de ideile unui alt mason, văr primar cu Darwin, Sir Francis Galton, care au dat apă la moară teoreticienilor supremaţiei rasiale sau social-elitiste.
 Originile practicilor eugenice se pierd însă în negura vremii, fiindcă, indiferent de epocă istorică, elitele lumii au practicat cu ferocitate genocidul, contra oricărui grup populaţional care nu se încadra, cumva, în planurile lor imperialiste oligofrene.
Secolul XX, din nefericire, este şi mai aproape de memoria noastră, altminteri tare comodă şi, în acelaşi timp, a oferit ocultei mondiale mijloacele tehnologice perfecte, pentru a-şi pune în aplicare practicile demente, în umbra unor lideri de faţadă, aparţinând aparent tuturor ideologiilor posibile, ca Hitler, Lenin, Stalin, Pol Pot ş.a.m.d.
 Dar nu vă lăsaţi păcăliţi, fiindcă lista nu este deloc exhaustivă şi cei fideli acestui blog este posibil să-şi amintească, din documentarul dedicat populaţiei indigene nord-americane, The Canary Effect, că SUA a fost în fruntea acestui fenomen, de lichidare a unor întregi rase umane, încă de la înfiinţare, iar George. H.W. Bush a fost chiar autorul unei practici "moderne" de sterilizare, aplicată grupurilor populaţionale de altă culoare decât "albul pur" al drapelului american.
Având astfel de origini "sănătoase", nu este de mirare că la început de secol XX, 27 de state americane adoptau prevederi legislative eugenice, California devenind, în 1909, al treilea stat care se conforma obsedantului stereotip nordic, din cele 60.000 de sterilizări forţate practicate în SUA, până la al doilea război mondial, jumătate fiind practicate în California, care chiar în perioada postbelică a continuat să deţină recordul, cu o treime din totalul procedurilor chirurgicale sau radiologice de acest gen.
 Eugenia ar fi rămas fireşte la nivelul unor dispute "intelectuale" stranii, dacă nu ar fi beneficiat din plin de banii masoneriei mondiale, viraţi prin intermediul unor instituţii percepute ca filantropice, cum ar fi Carnegie Institution, Rockefeller Foundation şi - cum ar fi putut oare să lipsească - prin averea magnaţilor căilor ferate, Harriman (Averell Harriman împreună cu Prescott Bush, au fost patronii Union Banking Corporation, care a finanţat ridicarea nazismului prin intermediul fraţilor Fritz Thyssen şi Heinrich Thyssen-Bornemisza - şi celor curioşi le recomand să studieze sângeroasele origini ale celor două familii austro-ungare reunite în acel nume).
Fundamentarea teoretică a aparţinut desigur marilor şi prestigioaselor universităţi americane, generatoare de viitori lideri sociopaţi, ca Stanford, Yale, Harvard şi Princeton, ai căror "academicieni" au expus teoriile rasiale, falsificând sau răstălmăcind date ştiinţifice, în încercarea disperată de a oferi o bază ştiinţifică unor asemenea elucubraţii.
 Preşedintelui Stanford, David Starr Jordan, îi datorăm noţiunea de "rasă şi sânge", din epistola sa rasistă din 1902, "Sângele unei naţiuni", în care "savantul universitar" decreta că orice condiţie sau calitate umană se transmite numai pe cale genetică, dând ca exemplu atât talentul cât şi sărăcia.
Şi înainte de a abandona acest subiect, mult prea vast pentru a-l putea epuiza în acest unic articol, pentru ca nimeni dintre voi să nu se mai grăbească să-i acuze numai pe nazişti, pentru cele mai inumane practici posibile, voi mai da câteva exemple, sper eu edificatoare:
 - În 1904, Carnegie Institution a înfiinţat un complex de laboratoare la Cold Spring Harbor pe Long Island, unde erau stocate fişe biografice detaliate pentru milioane de americani, cercetătorii urmărind distrugerea lentă a acelor linii de sânge. În baza acelor arhive, avocaţii murdari  ai ocultei - iertat să-mi fie pleonasmul - au agitat legislaturile americane, pentru a adopta măsuri eugenice.
- Familia Harriman a subvenţionat vreme de zeci de ani New York Bureau of Industries and Immigration, în căutare de evrei, italieni sau alţi imigranţi, din metropole, pentru a-i putea deporta, închide sub acuzaţii false sau steriliza.
 - Fundaţia Rockefeller a finanţat programul eugenic german şi chiar pe Josef Mengele personal, anterior sosirii acestuia la Auschwitz.
- Organizaţiile eugenice californiene Human Betterment Foundation din Pasadena şi American Eugenics Society, şi-au coordonat eforturile cu Eugenics Research Society din Long Island, făcând propagandă deschisă nazistă, până în preziua intrării SUA în război, în decembrie 1941.
Plecând de la aceste informaţii, cred că nu vă va fi greu să intraţi în atmosfera filmului şi să înţelegeţi mai bine motivaţiile deloc ascunse, ci mai degrabă insuficient popularizate momentan, ale elitei mondiale, când ordonă paiaţelor guvernamental-parlamentare ale lumii să ia măsuri de reducere a populaţiei globale, sub masca filantropiei şi a ajutoarelor umanitare şi, mai ales, a medicinei.
 Anul 2009 era marcat de repetarea isteriei generalizate din 1918 şi 1976, prin declararea de către oficina masonică, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi sora ei americană mai mică, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), a unei pandemii originare din Mexic, provocată de un virus H1N1 ce a fost botezat "porcin", deşi s-a recunoscut, sub presiunea publicării datelor unor cercetători oneşti, că se prezenta ca un amalgam al unor tulpini virale de gripă aviară, gripă umană şi gripă porcină eurasiatică.
În România, vaccinul Pandemrix a fost pus cu promptitudine la dispoziţia guvernului, de către binecunoscuta organizaţie criminal-farmaceutică, GlaxoSmithKline, cu care v-am făcut cunoştinţă în primul documentar dedicat drogurilor psihotrope.
 Pandemrix conţinea cel puţin două componente dubioase, blamate de comunitatea medicală internaţională: thiomersal, un compus organic al mercurului, ce putea provoca intoxicaţii cu mercur, depăşind bariera placentară sau bariera sânge-creier, fiind implicat în declanşarea autismului la copii şi squalene, un alt compus organic, extras din uleiul de ficat de rechin, care a fost asociat declanşării unei boli ce a rămas o enigmă până azi, sindromul Războiului din Golf, deşi s-a dovedit că o suspensie de squalene în apă, inducea invariabil lupus sau alte boli autoimune la cobai.
În aproape toate războaiele moderne ale SUA, soldaţii şi-au acuzat guvernul că i-au folosit pe post de cobai, în tot felul de experimente stranii (gen deversarea de Agent Orange peste propriile trupe, în timpul războiului din Vietnam), aşa că de ce ar diferi cu ceva războaiele acestui secol, din moment ce marile aglomerări umane din timp de război, sunt ocaziile perfecte pentru masonerie, de a-şi derula experimentele criminale cu arme de nimicire în masă.
 Trebuie să recunosc că nu mi-am imaginat niciodată, că un astfel de vaccin ar putea declanşa o boală cu manifestări atât de ciudate, ca la fosta majoretă a Washington Redskins, Desiree Jennings, ale cărei simptome debusolau neurologii, fiindcă nu semănau deloc cu cele provocate de nervi lezaţi.
Deşi în film se afirmă că boala ei este incurabilă, fiind considerată o distonie atipică, se pare că a fost vindecată între timp printr-o terapie "de eliminare a toxinelor", folosită de regulă în cazul aterosclerozei dar şi a... intoxicării cu metale grele - chelaţie.
Să fi avut oare legătură cu mercurul din thiomersal ?
 Cert este că nici până azi nu există o definiţie clară a viruşilor, o încadrare concretă undeva în regnul vegetal sau animal, fiindcă natura lor reală nu este nici acum pe deplin înţeleasă şi, cu toate acestea, "savanţii" susţin cu impertinenţă că sunt capabili să-i transforme în vaccinuri, în care aceşti viruşi devin dintr-o dată blânzi şi utili, uitând să mai atace organismul uman.
Caracteristicile foarte ciudate ale acelui virus, evident de sinteză şi nu natural, care ataca selectiv, evitând tocmai categoriile de vârstă cu cele mai slabe sisteme imunitare, copiii şi adulţii de peste 60 de ani, împreună cu elementele constitutive ale acelui vaccin dubios, despre care marea majoritate a comunităţii medicale susţinea că nu a fost testat suficient, nu păreau să-i deranjeze cu nimic pe "vigilenţii" noştri guvernanţi cu neuron portocaliu, care se raliau fără rezerve politicii iresponsabile internaţionale, susţinând furibund campania de vaccinare şi chiar proferând ameninţări la adresa populaţiei şi a personalului medical, care s-au dovedit a fi destul de lucizi, în ultimă instanţă, încât să vadă capcana din spatele acelei propagande medicale.
 Ghidându-mă după regula infailibilă că orice campanie de vaccinare gratuită, susţinută de stat, are conotaţii criminale, în 2009, în plin scandal al vaccinării contra gripei porcine, am afirmat la un post de radio local că şi campania de vaccinare contra cancerului de col uterin, aflată în plină desfăşurare pe atunci, trebuie să aibă scopuri murdare, fără a avea nici cea mai mică dovadă în acest sens.
Iniţiativa curajoasă a unui euro-parlamentar german, de a investiga interesele financiare din spatele întreţinutei campanii de vaccinare a GSK, mi-a distras atenţia de la fenomen, considerând pe atunci că a încăput în "mâini mai calificate", deşi eram perfect convins că acea cruciadă se va dovedi a fi, într-un final, un foc de paie, ca de altfel orice iniţiativă politică, aparent cinstită.
 Ca atare, nu am făcut nici cea mai mică investigaţie în acest sens, dar veţi afla şi singuri, din documentar, cât de periculos este, de fapt, unul dintre cele două vaccinuri pentru cancerul de col uterin, aflate pe piaţa românească: Cervarix fabricat de... GlaxoSmithKline, desigur şi Gardasil de la Merck.
În privinţa "chemtrails", a dârelor chimice prezente pe cerul tuturor ţărilor NATO - şi am senzaţia că le-am observat şi la noi, dar nu pot fi sigur în această privinţă, aşa că aştept confirmările voastre - actualmente există circa şase teorii, care încearcă să ofere o explicaţie coerentă acestui fenomen, mai mult ca sigur malefic, fiindcă guvernele se întrec unele pe altele în a face pe proştii - ceea ce nu ar trebui să le fie prea greu, de altfel - ignorând toate dovezile evidente, în condiţiile în care zborul unei aeronave pe cerul oricărei ţări este înregistrat cu rigurozitate şi supus chiar unor aprobări draconice, mai ales după 11 septembrie 2001.
 Şi exemplific:
1. Pot fi totuşi dâre de condensare, aşa cum sugerează cei mai mulţi sceptici.
Personal, fiindcă deţin o oarecare calificare în domeniul aviatic, vă pot spune cu certitudine că aceste dâre chimice doar seamănă cu dâra de condensare produsă de un avion cu reacţie. Aceasta din urmă are o durată de viaţă infimă, fiind o simplă aglomerare temporară de vapori de apă, concentraţi în jurul particulelor ionizate ce funcţionează ca centri de condensare şi le puteţi urmări zilnic şi singuri, cum se dispersează cu repeziciune pe cer, de parcă s-ar deplasa cumva cu avionul în sine, păstrând o oarecare lungime. Chemtrails se dezvoltă în timp, ocupând suprafeţe din ce în ce mai mari pe cer, unindu-se cu alte dâre, până când provoacă, de regulă, un plafon compact de "nori" chimici, care persistă vreme de câteva ore. În plus, în cazul chemtrails avionul nu are un traiect precis, ci se deplasează mai degrabă brownian - cum se poate observa şi din imaginea postată mai jos - de parcă s-ar afla în plină campanie aviochimică, unicul scop fiind acoperirea unei suprafeţe cât mai vaste, pentru a garanta unificarea ulterioară a acelor dâre chimice aflate în expansiune.
 2. Pot fi produse de pulverizarea de substanţe de natură biologică sau chimică peste zone populate, ca experimente din cadrul unor programe de dezvoltare a armelor biologice şi chimice.
După cum veţi vedea şi din documentar, există suficiente cazuri ce sunt tratate de autorităţi cu o indolenţă soră cu nesimţirea, care ar putea confirma o asemenea ipoteză, comunităţile vizate suferind ulterior de diverse boli stranii.
3. Pot fi doar teste de acoperire şi rate de coborâre ale unor agenţi chimici, ce vor fi folosiţi ca vectori purtători pentru viitori agenţi biologici şi chimici, pe timp de război sau împotriva propriei populaţii, în timp de revolte civile.
 4. Pot fi folosite la modificarea tiparelor meteo şi ar putea conţine nuclee de condensare sau poate componente metalice, ce reacţionează cumva cu radiaţia electromagnetică folosită în experimente de genul HAARP.
Voi detalia acest subiect, dacă voi descoperi un documentar dedicat HAARP.
5. Pot fi experimente cumulate SUA/ONU/NATO pentru a rezolva mitica problemă a încălzirii globale sau diminuarea stratului de ozon atmosferic.
Explicaţia mi se pare puerilă, fiindcă mă îndoiesc că elitele mondiale sunt chiar atât de tâmpite, încât să ajungă să creadă propria minciună a încălzirii globale şi să aloce resurse financiare considerabile pentru rezolvarea ei. În privinţa ozonului, m-aş fi lăsat convins mai uşor dacă nu ar mai exista gravitaţie pe Terra, deoarece conţinutul acelor dâre se depune invariabil pe sol, afectând populaţia şi nu o ia razna spre cosmos.
 6. Pot face parte dintr-un program defensiv global, de a crea un scut deflector împotriva unor eventuale radiaţii din spectrul electromagnetic, provenind de la focoase nucleare detonate la limita atmosferei terestre, în caz de război.
Şi ar mai putea fi, desigur, o combinaţie a tuturor celor expuse anterior sau nici una dintre ele, fiindcă deocamdată, în absenţa sprijinului guvernamental şi a unor dovezi concrete, nu ne rămâne decât să speculăm.
Nu voi mai detalia mare parte din problemele atinse de documentar, fiindcă acest articol riscă, pe de o parte, să se transforme într-o carte, iar, pe de altă parte, unele probleme cum ar fi cea a Bisfenolului sau  SIDA sau G.D. Searle au fost deja tratate pe blog.
 Mă voi rezuma doar la a spune, în concluzie, că explicaţiile date în problema spinoasă şi dureroasă a educaţiei deficitare a generaţiilor actuale de copii şi tineri, se datorează unei perceperi eronate a fenomenului: sistemele educaţionale curente nu dau rezultate slabe numai din cauza incompetenţei clare a guvernelor, care au efectuat tot felul de experimente simplificatoare cu programele de învăţământ şi a unor slabe alocări de fonduri, ci din contră, s-au alocat exact atâtea fonduri câte erau necesare, pentru a obţine rezultatul planificat şi dorit - generaţii de indivizi slab pregătiţi, incapabil să gândească critic şi analitic, numai buni ca sclavi ai noii ordini mondiale, ce va fi instalată prin iniţiative politice gen Agenda 21.
Sursa:http://antiiluzii.blogspot.com

"WILD CARPATHIA"



Prinţul Charles al Marii Britanii a hotărât să promoveze România prin intermediul unui documentar numit "Wild Carpathia" care va fi difuzat pe data de 30 octombrie, la ora 20.00, pe postul de televiziune Travel Channel. Filmul va fi tradus în 20 de limbi şi va putea fi vizionat în 119 ţări ale lumii. Premiera sa mondială a avut loc, miercuri, într-un club din Capitală.



Documentarul prezintă, din viziunea unui grup de britanici, frumuseţea Munţilor Carpaţi din România, în încercarea de a arăta străinilor minunata diversitate a faunei şi florei din zonă, dar şi în încercarea de a-i face pe români să conştientizeze "comoara nepreţuită" de care se bucură şi pe care trebuie să o conserve pentru generaţiile viitoare.


Prinţul Charles: "Sunt descendent al lui Vlad Ţepeş"


Prinţul Charles a vizitat pentru prima oară România în anul 1998. Acum el deţine în satul Valea Zălanului, aflat în judeţul Covasna, două proprietăţi, una dintre acestea fiind o casă veche de peste 100 de ani pe care a renovat-o complet.





Prima vizită a Prinţului Charles în România. Acesta a fost întâmpinat de Emil Constantinescu, preşedintele ţării în acea perioadă.


Ştiind pasiunea pe care prinţul moştenitor a dezvoltat-o de-a lungul anilor pentru România, realizatorii documentarului "Wild Carpathia" au hotărât să îl intervieveze la locuinţa sa din Belmont, Scoţia.


"După ce am filmat o scenă foarte frumoasă în care am reuşit să surprindem păsări în sălbăticie chiar lângă casa pe care Prinţul Charles a restaurat-o în Valea Zălanului, am mers şi am vorbit cu el în Scoţia, la casa sa de lângă Belmont. Pe drum am condus printr-o zonă de sălbăticie, unde nu este nimic, nu sunt copaci, este foarte arid. În timpul documentarului puteţi vedea contrastul uimitor dintre ceea ce poţi vedea în România în comparaţie cu ce poţi vedea în Scoţia", a declarat pentru gândul Charlie Ottley, prezentatorul şi co-producătorul "Wild Carpathia".


"Arborele meu genealogic arată că sunt un descendent al lui Vlad Ţepeş, deci am ceva legături cu România", povesteşte Prinţul Charles al Marii Britanii în cadrul documentarului.


Ottley spune că moştenitorul coroanei britanice este îndrăgostit de România de peste 10 ani şi că acesta încearcă să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a promova în întreaga lume zonele rurale româneşti.


"Cred că este un vizionar. Am fost uimit de Prinţul Charles. Nu numai că este foarte uşor de abordat şi foarte fermecător, dar este, de asemenea, şi foarte bine informat, iar pasiunea lui pentru acest subiect a fost vizibilă. Am fost uluit de ceea ce spunea", a mai adăugat prezentatorul documentarului "Wild Carpathia".





Peisaj din aproprierea satului unde prinţul moştenitor al coroanei britanice deţine două proprietăţi.


Alasdair Grant, cameramanul care a filmat întreg documentarul "Wild Carpathia" şi coproducător al acestuia, consideră că este foarte important ca românii să înţeleagă ceea ce face Prinţul Charles pentru ţara lor.





Una din locuinţele din România ale Prinţului Charles.


"Există unele persoane care cred că oamenii bogaţi din ţări dezvoltate vin şi le spun românilor cum să trăiască în ţara lor. Ce face el este să restaureze, cum ar fi satul Valea Zălanului, doar pentru a fi un exemplu, în speranţa că alţi români din comunitate vor copia această formulă şi vor începe propriile lor proiecte. Este doar un exemplu al lucrurilor care pot fi realizate, nu este ca şi cum ar aduce cu el cultură străină. A folosit materiale, forţă de muncă din zonă, mobilier, totul. Toate lucrurile sunt perfect româneşti", a declarat pentru gândul Grant.


Unde se află satul Valea Zălanului, atât de apreciat de către moştenitorul coroanei britanice


(Click pentru a mări)





Preşedintele Costa Ricăi vrea să îi ajute pe români să aibă mai mult succes în turism


Paul Lister, preşedintele Fondului European pentru Natură şi producător al documentarului, este de părere că România are un mare potenţial turistic şi că poate deveni în câţiva ani o destinaţie de vacanţă de succes prin simplul fapt că pe teritoriul acesteia trăiesc atât de multe specii diferite de animale sălbatice, care au dispărut, cu mult timp în urmă, din alte zone ale lumii.


"România este în prezent aşa cum era Costa Rica acum 15 - 20 de ani. Costa Rica era o ţară care se baza foarte mult pe agricultură ca export. După aceea un premier a condus o iniţiativă de a face din statul său o destinaţie majoră de ecoturism. Sunt sincer de părere că România are potenţialul de a fi Costa Rica Europei sau că este ca un Yellowstone al Europei", a declarat pentrugândul Lister. El a adăugat faptul că în urma unei întrevederi pe care a avut-o cu preşedintele acestui stat, cu câteva săptămâni în urmă, a aflat că acesta "vrea să vină în România, să vadă România şi, poate, şi să îi ajute pe oameni şi să îi ghideze spre succes" în ceea ce priveşte turismul local.





Turişti bucurându-se de frumuseţile naturii în Costa Rica.


Costa Rica este un stat situat în America Centală. De la sfârşitul anilor 1980, aceasta a devenit una dintre cele mai populare destinaţii turistice, având un sistem bine definit de parcuri naţionale şi zone protejate, ce acoperă circa 23,4% din teritoriul său, un record mondial. Aici fauna şi flora este foarte diversă, Costa Rica deţinând 5% din totalul biodiversităţii globale.





Peisaj din Parcul Naţional Yellowstone din SUA.


Parcul Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii, cu care este comparată zona Carpaţilor din România, este localizat pe teritoriul statelor Montana şi Idaho, iar fauna sa este una foarte bogată, incluzând urşi grizzly, lupi, bizoni şi elani. Tot aici, turiştii pot vizita mai multe gheizare şi izvoare termale, dar şi Marele Canion Yellowstone, o importantă atracţie a zonei.



Ce măsuri trebuie să luăm pentru a deveni o destinaţie turistică populară în întreaga lume


"Românii trebuie să fie conştienţi că au o faună şi o floră extraordinară, să înveţe să aprecieze, incredibila moştenire naţională pe care o au. Românii coexistă cu mari carnivore de mii de ani. Există un echibru extraordinar între oameni şi mediu, care este de mare valoare şi care a fost pierdut în alte zone ale Europei. Sper ca românii să realizeze faptul că au aşa o comoară la picioare, în forma Munţilor Carpaţi şi a sălbăticiei. Cu ajutorul tuturor, sperăm că această sălbăticie poate fi conservată şi că arborii din zonă nu vor fi tăiaţi", spune Charlie Ottley.





Peisaj din zona Munţilor Carpaţi din România.


Prezentatorul britanic susţine, de asemenea, că Munţii Carpaţi nu se compară cu cei din Scoţia(FOTO), unde există, în prezent, doar un mare teritoriu arid şi mlăştinos, în cadrul căruia arborii au căzut şi nu au mai crescut niciodată la loc. "Odată ce se pierde, rămâne pierdut pentru totdeauna", spune Ottley..




"Este foarte uşor să tai toţi arborii pentru a obţine bani rapid şi apoi să rămâi fără nimic. Încercăm să propunem altceva. De ce nu păstraţi pădurile şi nu încercaţi să obţineţi venituri constante de pe baza acestora?. O pădure intactă are o valoare mult mai mare, creează oportunităţi turistice şi un sistem de silvicultură sustenabil", susţine, la rândul său Lister.


"Sper ca guvernul român să înceapă să se gândească la ceea ce are, să aibă grijă de această zonă pentru generaţiile viitoare. Trebuie ca totul să fie foarte bine gândit şi în acest fel se vor obţine bani pe termen lung din turism", completează acesta.


Ce măsuri am putea lua pentru a împiedica defrişările ilegale


În opinia lui Alasdair Grant, este o diferenţă între localnicii care se duc în pădure şi taie câteva lemne şi cei care taie arborii din păduri pe sectoare extinse.


"Acum avem drujbe şi tractoare. Nu mai este pur şi simplu un om, alături de familie, cu un fierăstrău, un cal şi o căruţă. Vorbim despre o mare distrugere care poate să fie făcută de un om cu o drujbă sau de grupuri de localnici. Pentru mulţi această activitate este principala sursă de venit. Trebuie să îi încurajăm să găsească alte surse de venit în locul vânzării lemnului", spune la rândul său Ottley.





Defrişări în pădurile din Carpaţi.


"Turismul este viitorul. Turismul european este viitorul. Sunt atât de mulţi europeni care sunt pasionaţi de natură şi au călătorit în Africa, în America de Sud, în Canada sau în Alaska. Noi, ca europeni, avem această minunată pădure chiar la picioare şi trebuie să o protejăm pentru că de-a lungul ultimilor ani am făcut o greşeală. Restul Europei este în mare distrus. Doar 1% din pădurea originară mai rămâne în Marea Britanie. Acest lucru este pur şi simplu şocant, ce are România este bijuteria Coroanei", spune preşedintele Fondului European pentru Natură.





Pădure de foioase din România fotografiată de Max Milligan, un renumit fotograf internaţional.


"Este important să învăţăm din greşelile altora, chiar dacă vrem să creştem şi să facem propriile noastre greşeli. Deznodământul este unul mult prea tragic. Aveţi idee ce se întâmplă cu râurile şi cu ecosistemele? Heids este un exeplu al distrugerii complete a peisajului", a mai adăugat acesta.


Lister se declară, de asemenea, de acord cu tăierea unei părţi a pădurilor, dar nu mai mult de 8 metri cubi de lemn pe an, pentru că din punctul său de vedere, dacă te duci şi tai toţi arborii, aceştia nu vor mai creşte niciodată aşa ca înainte. Unele specii vor domina şi astfel se va pierde diversitatea. "Pot să vă duc în locuri frumoase din Scoţia care nu pot însă să găzduiască urşi, lupi şi lincşi, aceste animale minunate cu care împărţim planeta".



Britanicilor le plac supele româneşti


Britanicii sunt fascinaţi de bucătăria românească, în principal de supe şi de produsele organice din România, care pentru noi sunt un lucru obişnuit, în timp ce ei trebuie să plătească mult mai mult pentru a le putea consuma.





Supă tradiţională românească.


Nicoleta Cărpineanu spune că este o diferenţă foarte mare între acelaşi fel de mâncare, unul realizat cu ingrediente din grădina mamei sale şi unul din legume cumpărate în Londa.


"În România nu te duci la ţară să întrebi dacă legumele sunt organice. Normal că sunt organice. Nu se folosesc pesticide, şi cu toate acestea oamenii vor să se modernizeze, iar în acest fel vor pierde beneficiile aduse sănătăţii de astfel de produse", explică Ottley.





Legume comercializate într-o piaţă din Capitală.


Din punctul de vedere al Nicoletei Cărpineanu, românii ar trebui să se concentreze mai mult pe exportul de legume către alte state europene. "Suntem foarte norocoşi că încă mai putem să mai creştem astfel de legume aici. Trebuie să ne axăm mai mult pe acest aspect", spune ea.


Încurajarea îndeletnicirilor tradiţionale este necesară


"Localnicii sunt foarte mândri de tradiţiile şi de obiceiurile zonei. Oamenii care locuiesc acolo s-au zbătut, au trecut prin vremuri grele şi sunt încă acolo. Este un motiv pentru faptul că ai încă locuiesc în acele zone", spune Ottley.





Horă într-un sat din judeţul Covasna.


Paul Lister este de părere că mulţi români care locuiau în zonele rurale ale ţării au fost obligaţi să migreze către oraşe pentru a găsi un loc de muncă, în încercarea de a-şi urma visul, când acesta "se află, de fapt, chiar în faţa ochilor lor".




Peisaj din Munţii Carpaţi. În imagine apare şi o locuinţă izolată, aflată în inima pădurii.


Ottley susţine că oamenii ar trebui să se concentreze mai mult pe metodele de agricultură tradiţionale care ajută la păstrarea biodiversităţii şi care au ca rezultat obţinerea unor produse organice. Localnicii ar trebui să fie încurajaţi pentru a continua să muncească pământul în vederea obţinii de legume şi fructe foarte sănătoase.


Cum a fost realizat documentar "Wild Carpathia"


Documentarul a fost finanţat în mare parte de către Paul Lister, care a vizitat România pentru prima oară în 1983, alături de fundaţia pe care o conduce, Fondul European pentru Natură.


Charlie Ottley şi Alasdair Grant care formau deja o echipă pentru realizarea emisiunii "Flavours of..", au ales să lucreze alături de el pentru a realiza documentarul "Wild Carpathia", pentru un onorariu mult mai mic faţă de cel obişnuit, având în vedere faptul că vor să încurajeze protejarea naturii.


Românca Nicoleta Cărpineanu s-a alăturat, la rândui ei, acestui program pentru că de fiecare dată când se întorcea în ţară observa cum din ce în ce mai multe zone rurale şi păduri dispăreau. Ea a fost şi cea care a ales coloana sonoră a documentarului, ce cuprinde o serie de melodii cuprinse în folclorul românesc, cele mai multe dintre acestea fiind interpretate de cântăreţul Grigore Leşe.


Prezentarea documentarului "Wild Carpathia"





Filmările au avut loc pe parcursul a două săptămâni, în luna mai a acestui an, în zone precum Munţii Retezant, Munţii Zarandului, Munţii Apuseni, Negreasa şi Valea Zălanului.




Imagine surprinsă în timpul filmărilor documentarului "Wild Carpathia".


Echipa care a lucrat la acesta a fost una mixtă, formată atât din români, cât şi din străini, pentru cele 45 de minute ale documentarului fiind filmate circa 12 ore de cadre, atât de la sol, cât şi din aer, cu ajutorul unui elicopter.




O parte a echipei care a ajutat la realizarea documentarului.


Max Milligan (FOTO), un renumit fotograf internaţional, a realizat, de asemenea, o serie de fotografii pe care intenţioneză să le integreze într-un album. El vrea să revină anul viitor în România pentru a putea să surprindă diferite peisaje din sălbăticie, în toate cele patru anotimpuri.


Cele patru albume de fotografie publicate anterior de către acesta, denumite "Libanul","Un portret al Ghanei", "Tărâmul incaşilor" şi "Cercuri de stânci", au fost foarte apreciate de către oamenii din întreaga lume.


Ce planuri au britanicii pentru viitor


Producătorii ducumentarului "Wild Carpathia" vor să vadă mai întâi care este reacţia publicului la proiectul lor şi speră să aibă resursele necesare pentru a realiza şi alte filmări care să se bazeze zona Maramureşului şi a Deltei Dunării.


Ei sunt, de asemenea, de părere că "Wild Carpathia" îi va face şi pe alţii să îşi îndrepte atenţia către ţara noastră şi că şi alte persoane se vor implica, la rândul lor, în explorarea şi promovarea frumuseţii "comorilor" româneşti.




noiembrie 27, 2011

Identitatea pierdută - full documentar - NOI NU suntem urmaşii Romei


http://danlupu.net/2012/01/dacia-mare-petre-morar-noi-nu-suntem-latini/

Columna lui Traian, Adevărul despre Imperiul Roman, Genocid în Dacia


DACIA

M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).
Urmează altă întrebare:
- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu!
Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
Şi ultima întrebare:

- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?

Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"...

Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?

După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele.
La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?

Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă....
De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!

Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?
Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.

"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.

Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechiiEurope, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.

Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgară", chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate om enirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul...

Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare....

Cu deosebită stimă,
Dr. Napoleon Săvescu,
Fondator & Preşedinte al
"Dacia Revival International Society"of New York



Ioan Miclău: „Cine suntem noi?“

Zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană. Acest adevăr este destul de greu de digerat pentru celelalte mari naţiuni, printre care şi cu aspiraţii inalte la titlul de popor ales.
 În zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume(18,000 ani inainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnacop de miner descoperit vre-o dată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8,000 ani înainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba 5-6.000 înainte de Christos). Tot aici s-a inventat arcul, au aparut primele furnale din Europa, şi tot de aici au plecat şi s-au format celelalte popoare indo-europene şi nu numai cum ar fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, sciţii, cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmaţii, elenii(ahei şi dorieni), fenicienii..etc.
Traco-dacii reprezintă cea mai veche şi mai înaltă cultură de pe Pământ, anterioară civilizaţiei Sumeriene, şi totodată cea mai numeroasă (180 – 200 de triburi). Ei puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia europeana, Asia Mica, Africa..chiar şi Burii din Africa de Sud sunt tot un neam Dac, din care făcea parte însuşi Burebista.
septembrie 16, 2011

Elisabeta Iosif: „Sarmizegetusa Regia – semne şi mistere“


…“Soarele…trăieşte într-o lume fără umbră, din care coboară în pădurea verde a Daciei, trecând poarta solară” ( Mihai Eminescu- Memento mori)
Depozite de valori şi de scriere străveche, Plăcuţele de la Sinaia rămân pagini   de aur în adevăratele  “arhive regale” ale geto-dacilor. Stau mărturie ca  şi comorile   de la Sarmizegetuza. Ideea doctorului Napoleon Săvescu (SUA), preşedinte Dacia Revival International, de a prezenta problematica şi paleta largă a acestor documente unice, “de importanţă majoră pentru înţelegerea civilizaţiei avansate a dacilor “ la cel de al 12-lea Congres Internaţional de Dacologie de la Bucureşti (august,  2011), a constituit un pas important în acest moment, dorindu-se păstrarea acestor mărturii în arhivele istoriei. Lăudabilă a fost şi iniţiativa de a lega această tematică, în care s-a mai făcut puţină lumină, cu Sarmizegetuza  Regia. De fapt, o adevărată expediţie la cetăţile dacice (Costeşti, Blidaru, Sarmizegetuza) iniţiată de inimosul istoric dacolog, Nicolae Nicolae, preşedintele Filialei Geţia Minor, Tulcea a Fundaţiei pentru Cercetarea Istoriei Daciei.
Sarmizegetuza Regia mi s-a părut ca o carte deschisă, cu semnificaţii  multiple, depozit de valori spirituale, labirint iniţiatic şi spaţiu al cunoaşterii gândirii dacice, închizând în sine şi secretul salvării fiinţei naţionale.
septembrie 16, 2011
Am primit în urmă cu câteva minute scrisoarea de mai jos, prin internet, de la domnul Mihai Vinereanu, cunoscutul filolog din New York. O transcriu cu introducerea „diacriticelor” româneşti:


Stimate Domnule Profesor,

Cum vă spuneam la telefon am o mare nelămurire: cu mulţi ani în urmă, pe vremea când eram student, am citit în traducere românească pe Herodot. Traducerea m-a dezamagit întrucât erau  o serie de capitole lăsate afară (netraduse). Aici la New York am recitit pe Herodot în limba engleză, desigur fără niciun fel de abrevieri. Atunci am descoperit cu mare plăcere ce spune Herodot despre Zamolxe, anume că unii greci spun că a fost elevul (sau sclavul) lui Pythagora, dar Herodot spune clar că el (Herodot) nu crede aşa ceva întrucât Zamoloxis trebuie să fi trăit cu mulţi ani înaintea lui Pythagora. Herodot nici nu putea să gândească altfel întrucât a fost aproape contemporan cu Pythagora (cca 569- cca 494, i. d. Ch.), iar Herodot (cca 484 – cca 425, i.d. Ch.). Cum putea să creadă Herodot aceste bazaconii ale unor greci smintiţi când el s-a născut doar la 10 ani după moartea lui Pythagora? Dacă Zamolxis ar fi fost elevul lui Pythagora trebuia sa fie doar cu vreo 30-35 de ani mai în vârstă decât Herodot, poate chiar mai tînăr, astfel încât Zamolxis ar fi putut fi chiar în viaţă când istoricul grec scria despre el. Or acest lucru este cu neputinţă din moment ce religia zamolxiană avea deja o vechime considerabilă pe vremea lui Herodot. Desigur, confuzia a pornit de la faptul că religia fondată de Zamolxis avea multe în comun cu doctrina filosofică a lui Pythagora. În acest caz există doar două soluţii: fie Pythagora s-a inspirat din credinţele filosofico-religioase ale traco-dacilor, fie ambele au o sursă comună ( sau surse comune). 

mai 31, 2011Sursa-http://studiidacologice.com/ 




Myspace Clocks, Video Clocks at WishAFriend.com