Prin cuvinte,Hora Unirii

Hora Unirii este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în Steaua Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova şi Ţara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Hai să dăm mâna cu mâna
Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Şi la viată cu unire
Şi la moarte cu-nfraţire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi şi la durere
Unde-s doi puterea creste
Si duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură si de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o faimă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească! 
• Autorul celebrului cîntec care a rămas simbolul Unirii Principatelor de acum 151 de ani a fost fiul unui sas din Braşov

La 24 ianuarie 1859, românii din Moldova şi Ţara Românească au jucat şi au cîntat „Hora Unirii“, un cîntec istoric compus cu cîteva zile înaintea marelui eveniment. Autorul melodiei patriotice este compozitorul Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist braşovean, om de încredere al domnitorului Callimachi. Puţin cunoscut astăzi, dar o personalitate de seamă a epocii lui, Alexandru Flechtenmacher a rămas în istoria României moderne şi prin acest cîntec care a răsunat din piepturile unioniştilor.


Un cîntec compus într-o zi 
Alexandru Flechtenmacher avea 36 de ani cînd prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, pînă seara, melodia a fost gata. Curînd, „Hora Unirii“ era fredonată în tot Iaşiul, iar peste cîteva zile, pe 24 ianuarie 1859, au învăţat-o şi românii de peste Milcov. „Hai să dăm mînă cu mînă“ a ajuns imnul Unirii Principatelor, cea mai cîntată melodie a vremii. Animat de sentimente patriotice, el însuşi fiind participant activ la Revoluţia din 1848, Flechtenmacher a reuşit să compună un cîntec popular atît de frumos pe care îl cîntăm şi azi, după 151 de ani. Dar cine era Alexandru Flechtenmacher, paşoptistul care a dat numele unei străzi din Bartolomeu? S-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, un sas din Braşov care ajunsese la Iaşi omul de încredere al domnitorului Scarlat Callimachi şi un apreciat jurist al vremii.

Theodor Aman - „Hora Unirii la Craiova”


Părintele muzicii româneşti

Intelectual de vază al paşoptiştilor, Alexandru şi-a făcut studiile muzicale la Iaşi şi la Conservatorul din Viena (1837-1840). S-a preocupat de dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. A fost şef de orchestră la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi. A scris muzica de scenă la mai toate piesele de teatru apărute la noi vreme de 40 de ani, pînă în 1880. A semnat circa 600 de piese muzicale, la producţiile lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo şi alţii. A mai scris şi numeroase operete, vodeviluri şi canţonete, muzică de cameră şi corală. Opereta „Baba Hîrca“ este prima creaţie românească de acest gen. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi. Tot el este cel care a scris muzica pentru celebrele piese cu Coana Chiriţa. Dar a compus şi multe melodii patriotice, printre care şi „Sfînta zi de libertate“ şi „Hora Unirii“. Mai este cunoscut şi pentru faptul că a valorificat creaţiile populare, punînd în circulaţie foarte multe hore şi sîrbe. Este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, cînd s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii. S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898. Dar „Hora Unirii“ a rămas peste veacuri la fel de îndrăgită de români ca în ziua Unirii.

Braşoveanul care a făcut dreptul civil românesc

• Tatăl compozitorului, violonistului şi dirijorului Alexandru Flechtenmacher a fost sasul braşovean Christian Flechtenmacher. A terminat liceul la Braşov, apoi a fost secretar şi arhivar la primărie. În 1811, pe cînd avea 26 de ani, a plecat la studii la Viena, unde s-a specializat în ştiinţele juridice şi filosofice. În 1812, a ajuns profesorul lui Grigore Sturdza, apoi a predat la Academia Mihăileană, fiind primul profesor de „legi“ din Ţările Române. A fost jurisconsult oficial al Moldovei pînă în 1841, cînd a demisionat. Ajuns la rangul de boier şi pravilist, a modernizat domeniul juridic românesc după legile Apusului. În urma lui a rămas celebrul Cod Calimach („Codica Ţivilă a Moldovei“), unul dintre primele documente româneşti din dreptul civil. De numele său se leagă şi primul dicţionar juridic românesc (1815).