Ceea ce s-a petrecut la inchisoarea din Pitesti intre 1949 si 1952 merita un loc aparte in inspaimantatorul repertoriu al ororilor concentrationare ale veacului al XX-lea. "Fenomenul Pitesti" apartine aceluiasi registru, la care vine insa cu o trasatura specifica: utilizarea sistematica a torturarii detinutilor de catre alti detinuti. Ideea ii apartine pedagogului sovietic Makarenko (1888-1939), specialist in delincventa juvenila si partizan al reeducarii detinutilor tineri cu ajutorul detinutilor mai vechi, aflati pe calea cea buna, dar facand parte din aceeasi clasa de varsta. Virgil Ierunca povesteste una dintre cele mai cumplite experiente de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra. Detinuti torturati cu un sadism de-a dreptul extravagant -- daca sadismul poate fi astfel --, tortionarii lor impunandu-le sa tortureze la randul lor, ca sa li se conteste insasi calitatea de victime. In ultima faza a ciclului, nefericitii sunt constransi sa-si tortureze cei mai buni prieteni, ca dovada a convertirii lor launtrice. Toata lumea a fost torturata, toata lumea a torturat. Cei morti acolo si cei care au supravietuit au fost privati pana si de propria lor nefericire. Virgil Ierunca a avut curajul sa intre in acest infern si sa-i devina istoric, pentru edificarea generatiilor viitoare.
Film documentar impecabil realizat sub aspect tehnic. Nu se cunosc realizatorii (as fi interesat sa-i cunosc). O tulburatoare investigatie asupra "fenomenului Pitesti", renumitul experiment cunoscut ca "reeducarea prin tortura" sau "genocidul sufletelor", despre care Soljenitin a spus ca este "ce mai mare barbarie a lumii contemporane". Gelu Gheorghiu, Traian Popescu Maca, Paul Dumitrescu si Octavian Tomuta, patru supravietuitori, relateaza inimaginabilele orori initiate de comunistii autohtoni, sub coordonarea stiintifica a NKVD-istilor sovietici incepind cu 1949.
Într-o secţiune separată sunt realizate o serie de portrete ale victimelor (maculate ori imaculate), ce urmăresc destinul lor atât în cadrul acţiunii violente, cât şi după eliberare, acolo unde există informaţii. Scenele de violenţă maximă şi greu de suportat de cititori sunt prezentate într-un capitol aparte. Cartea încearcă să prezinte o paletă cât mai largă de răspunsuri la întrebările fundamentale despre Piteşti: cine a regizat întreaga acţiune? Cine a supravegheat desfăşurarea ei? Ce urmărea ea? Şi mai ales: a reuşit sau nu? Pentru aceasta, sunt redate punctele de vedere atât ale victimelor, cât şi ale istoricilor şi analiştilor care au publicat despre Piteşti, precum şi concluziile autorului.
Prefata de Ruxandra Cesereanu
Carte aparuta sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania.
„S-a vorbit mult, aluvionar, inflamant, patetic ori sobru si speculativ despre ceea ce s-a intimplat in inchisoarea comunista de la Pitesti intre 1949 si 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost analizat, din 1990 incoace, ca un soi de trauma nationala majora. Insa cartea propusa acum de Alin Muresan ambitioneaza sa fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitesti. Fara speculatii, fara interpretari abisale, fara cuvinte elevate si termeni savanti, autorul doreste sa ofere tuturor cititorilor romani, nu doar intelectualilor, o lectie de anatomie, minutioasa, detaliata, pe indelete, astfel incit toata lumea sa afle si sa inteleaga (nu si sa accepte!) ceea ce s-a petrecut la Pitesti, si nu doar acolo, ci si in alte spatii carcerale inrudite. Din acest punct de vedere, lucrarea este intr-adevar monografica si aplicata, elaborata dupa fisele cronologice ale evenimentelor si sprijinita pe portretele personajelor principale." (Ruxandra Cesereanu) „Desigur, intimplari atit de traumatizante asemenea celor de la Pitesti sint greu de acceptat ca lectura si inca si mai greu de rememorat de catre victime. Daca sintem de acord ca s‑a vorbit destul de mult despre actiune (cu toate ca doar in cercurile interesate, intrucit la nivelul totalitatii populatiei exista in continuare un semnificativ vid de informatii), opinam ca nu s‑a vorbit destul de bine despre aceasta. Demersul nostru incearca sa ofere o privire de ansamblu asupra faptelor, beneficiind de surse care nu au fost disponibile in cazul incercarilor de pina acum de a creiona un contur general a ceea ce e numit impropriu reeducare." (Alin Muresan)
- Eugen Măgirescu, Moara dracilor. Amintiri din închisoarea de la Piteşti,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu drag primite cuvintele tale la fereastra Cuvintelor .