octombrie 02, 2010

Nichita Stanescu - Imbratisarea

Un comentariu:

  1. Nichita Stanescu - Îmbrăţişarea

    Când ne-am zarit, aerul dintre noi
    si-a aruncat dintr-o data
    imaginea copacilor, indiferenti si goi,
    pe care-o lasa sa-l strabata.

    Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
    unul spre celalalt, si-atât de iute,
    ca timpul se turti-ntre piepturile noastre,
    si ora, lovita, se sparse-n minute.

    As fi vrut sa te pastrez în brate
    asa cum tin trupul copilariei, întrecut,
    cu mortile-i nerepetate.
    Si sa te-mbratisez cu coastele-as fi vrut

    RăspundețiȘtergere

Cu drag primite cuvintele tale la fereastra Cuvintelor .



Myspace Clocks, Video Clocks at WishAFriend.com