iulie 27, 2011

Să moară și capra vecinului!


Ai idee cât eşti de stresat?

ADHD
   



Urmatoarele imagini sunt utilizate pentru a determina nivelul de stres al unei persoane (sau mai corect - nivelul de stres pe care o persoana il poate suporta). 
Imaginile se misca?Cu cat vezi ca se misca mai tare imaginile de mai jos (continutul lor) cu atat abilitatea ta de a face fata stresului este mai mica.
Imaginile nu se misca sau se misca foarte putin? Inseamna ca ai abilitatea de a face fata stresului cu brio.
Persoanele anxioase vad figurile de mai jos miscandu-se rapid pe cand batranii si copiii le vad nemiscate.
Sursa:La psiholog.ro

Vorbim despre multe boli, simptome ce nu ne dau pace, incercam zilnic sa rezolvam responsabilitatile, iar oboseala ne cuprinde fara sa ne dam seama. Cand ne simtim rau, mergem la doctor, exprimam cateva simptome mai suparatoare, suportam o serie de analize, luam un tratament si ne consideram vindecati. Oare asa este? Din pacate, multe boli isi au originea in factorii psihici, fiind demonstrat generate de dezechilibrele produse de stres (di-stress). Acest stres “rau” creeaza continuu o baza pentru aparitia bolilor din cele mai diverse, dintre care si cancer. Uneori se intampla chiar ca anumite patologii sa fie gresit diagnosticate, ele nefiind decat o violenta manifestare a stresului. Tratam racelile frecvente spre exemplu, dar ne gandim ce anume a dus la scaderea sistemului imunitar?

Ce este stresul?
Nu, nu va voi da o definitie asemanatoare celei din DEX, ci voi descrie stresul asa cum este el “inteles” de organismul nostru. Asadar, trebuie sa intelegem mai intai faptul ca stresul este de doua tipuri: bun si rau, mai exact eustres, respectiv distres. Stresul este acel “ceva” ce ne solicita intr-un fel nume organismul si poate fi de natura psihica (influenta experientelor de viata sau suprasolicitarea intr-o activitate fie ea si placuta), alimentara (suplimentele de slabit adrenergice de exemplu), fizica (stresul muscular, epuizarea, conditiile de mediu), nervoasa, endocrina, de sarcina etc.
Distresul influenteaza negativ organismul, dereglandu-i homeostazia intr-o maniera greu de reechilibrat. Formele mai intense ale stresului, stresul cronic, se pot manifesta sub forma unui adevarat sindrom “burnout”, care se manifesta printr-o simptomatologie oarecum spectaculoasa, cu dereglari ale somnului, depresie, anxietate, epuizare, irascibilitate, tulburari cardiace, musculare, digestive, migrene, scaderea imunitatii si afectiuni infectioase frecvente etc. Pana la descoperirea faptului ca toate aceste simptome sunt asociate stresului cronic, doctorii aveau seriose probleme in gasitrea unui diagnostic corect, caci tratamentele administrate nu aveau un efect general, ceea ce demonstra ca undeva ceva este gresit. Din pacate sindromul burnout este din ce in ce mai frecvent si prezent in toate mediile sociale ale adultilor, chiar si la studenti. Scum cativa ani au fost examinati studentii medicinisti din SUA, iar dintre acestia peste 60% sufereau de sindromul burnout.
Sursa: Healthy.ro

Cinci mituri despre stresul de la serviciu


Una dintre formulele intalnite cel mai adesea in CV-uri suna ceva de genul: “sunt capabil sa lucrez in conditii de stres”. Oamenii trec acest lucru la calitati, iar cand incep sa se streseze la serviciu, nu stiu ce sa faca sa scape mai repede. Multi nu stiu cum sa reactioneze din cauza acestor mituri. Iata de ce.

Unii cred ca este normal sa te stresezi la serviciu. Asta inseamna ca esti important.
Dupa parerea lor, cu cat esti mai important, cu atat ai mai multe probleme si te stresezi mai mult. Este vorba de persoanele care au o agenda foarte incarcata si obisnuiesc sa lucreze peste program.

Multi nu stiu ca daca se streseaza nu inseamna ca cineva ii va aprecia mai mult. Acest lucru inseamna de fapt ca ceva nu este in regula la munca sau ca nu sunt indeajuns de capabili sa-si termine treaba la timp. Mai rau, inseamna chiar ca muncesc mai putin, pentru ca oamenii stresati sunt mai putin eficienti, au probleme de comunicare si iau mai greu o decizie.

Stresul are drept cauza faptul ca muncesti prea mult. Cum iti explici ca unii lucreaza 80 de ore pe saptamana si se simt minunat, in timp ce altii lucreaza doar 30 de ore si sunt foarte stresati? Simplu: stresul nu are de-a face cu numarul de ore de munca, ci cu modul in care te simti la munca.

Daca muncesti 100 de ore si te simti minunat, te distrezi si iti place ceea ce faci, nici nu vei simti cum trece timpul. Daca insa lucrezi 30 de ore si nu esti in largul tau, te simti intimidat de cei din jur si ti se pare ca nu esti apreciat, atunci chiar te vei stresa.

Scapi de stres lucrand mai putin! Multi patroni cred ca daca le mai iau angajatilor din responsabilitati si ii trimit in concediu, acestia nu vor mai fi atat de stresati. Cercetatorii sunt de parere ca aceasta este o greseala. Cand se vor intoarce la munca, angajatii vor fi si mai vulnerabili la stres decat erau la inceput.




Altii cred ca poti scapa de stres muncind mai mult. “Da, sunt putin stresat acum ca am ramas in urma. Daca trag un pic mai tare, voi ajunge cu toate la zi si atunci ma pot relaxa”. Nu este bine sa gandesti asa din doua motive:
1. stresul de la munca nu se trage din faptul ca ai ramas in urma, ci din cauza felului in care te simti pentru ca ai ramas in urma si
2. este imposibil sa termini tot ce ai de facut si apoi sa te relaxezi. Terminand repede totul, vei primi si mai multe sarcini.

Te vindeci de stres daca esti atent/a la el! Un studiu recent arata ca cei care urmeaza cursuri la care sunt invatati cum sa faca fata stresului, se streseaza mai mult decat cei care nu au participat niciodata la asemenea cursuri.
Daca vrei sa te linistesti, trebuie sa te concentrezi asupra lucrurilor care iti dau energie si liniste sufleteasca.
Nici nu-i de mirare. Daca te concentrezi asupra faptului ca esti stresat, nu faci decat sa inrautatesti situatia. 
Sursa: positivesharing.com






Myspace Clocks, Video Clocks at WishAFriend.com