Essay regarding the mining project with cyanide and open-pit at Rosia Montana Romania
Honduras - In March 2001, Seventy-five people representing 15 communities located adjacent to 8 mines attended a meeting in Honduras to launch a national anti-mining campaign called "Honduras Is Worth More Than Gold." The meeting took place on March 9 and put forward several goals, including the prohibition of the use of cyanide in mining operations, the prohibition the expropriation of campesino and indigenous lands, and the strengthening of mining and environmental laws.
In January, 2005 in response to mining threats, Alaskan Village and Traditional Councils as well as Village Corporations began to pass strong resolutions in opposition to mines that they believe are a) environmentally unsound b) foreign owned c) in conflict with their desired future vision for their communities and d) a threat to their traditional lifeways.
Montana - a 1998 citizen's initiative passed that banned open-pit cyanide leaching in gold and silver mining at new mines and mine expansions.
Colorado - five counties have banned cyanide heap leach mining. In January 27, 2004, Commissioners in Summit County voted for the ban to protect the future public health and safety from the controversial mining process and chemicals.
Turkey - In 1997 the Turkish Council of State decided not to allow gold production through cyanide leaching, on the basis of article 56 of the Turkish Constitution which guarantees the right of people to live in a healthy environment (nr. 1996/5348, decision nr. 1997/2311).
Honduras - In March 2001, Seventy-five people representing 15 communities located adjacent to 8 mines attended a meeting in Honduras to launch a national anti-mining campaign called "Honduras Is Worth More Than Gold." The meeting took place on March 9 and put forward several goals, including the prohibition of the use of cyanide in mining operations, the prohibition the expropriation of campesino and indigenous lands, and the strengthening of mining and environmental laws.
In January, 2005 in response to mining threats, Alaskan Village and Traditional Councils as well as Village Corporations began to pass strong resolutions in opposition to mines that they believe are a) environmentally unsound b) foreign owned c) in conflict with their desired future vision for their communities and d) a threat to their traditional lifeways.
Montana - a 1998 citizen's initiative passed that banned open-pit cyanide leaching in gold and silver mining at new mines and mine expansions.
Colorado - five counties have banned cyanide heap leach mining. In January 27, 2004, Commissioners in Summit County voted for the ban to protect the future public health and safety from the controversial mining process and chemicals.
Turkey - In 1997 the Turkish Council of State decided not to allow gold production through cyanide leaching, on the basis of article 56 of the Turkish Constitution which guarantees the right of people to live in a healthy environment (nr. 1996/5348, decision nr. 1997/2311).
“…Totul depinde de ce vom face in perioada urmatoare…si fie ne vindecam impreuna, ca o natiune…sau ne vom prabusi…Asta nu e o alegere pentru un singur om…ma uit in jur si vad atatia oameni care vor altceva…In natiunea asta luptam pentru fiecare alegere…Ii facem praf pe toti cei din jur pentru fiecare alegere…tinem cu dintii de fiecare alegere..Pentru ca stim ca toate aceste alegeri..puse cap la cap inseamna diferenta dintre a castiga sau a pierde…!”
Rosia Montana: Beneficii, dezavantaje, sustinatori, interese
Proiectul minier Rosia Montana este de departe cel mai controversat proiect de acest fel din Romania. De 14 ani, polemicile care s-au iscat, au tinut investitorii in stand-by, cu toate ca acestia au promis obtinerea a sute de tone de aur in urma exploatarii miniere a zonei.
Totul a inceput in 1997, cand compania canadiana Gabriel Resources a concesionat terenul pe care intentiona sa construiasca cea mai moderna mina din Europa pentru suma de trei milioane de euro.
Proiectul consta în deschiderea celei mai mari exploatari aurifere la suprafata prin cianurare din Europa, care va cuprinde, în Valea Rosia, patru cariere deschise si o uzina de prelucrare cu cianuri a aurului si argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substantelor chimice cu o suprafata de 367 hectare.
View Larger Map
Proiectul minier, in urma caruia ar urma sa se obtina 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint este prevazut sa se desfasoare pe o perioada de 25 de ani, dintre care ultimii 8-9 ani constau in reabilitarea zonei.
Compania canadiana s-a asociat cu Minvest Deva, reprezentanta a statului roman, formand societatea mixta Rosia Montana Gold Corporation SA, al carei actionar majoritar este compania canadiana. In 1999, Minvest Deva a obtinut de la Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM) "licenta de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere" din perimetrul minier de la Rosia Montana in urma unei hotarari de Guvern semnata de premierul Radu Vasile, Radu Berceanu ca ministru al Industriei si Comertului si de Decebal Traian Remes, ca ministru de Finante. Licenta de exploatare a devenit subiect de controverse puternice, cand a fost transferata in octombrie 2000 de la compania romaneasca la consortiul RMGC fara a se organiza o licitatie in acest sens.
In jurul acestui proiect s-au format doua tabere: pe de o parte sustinatorii lui, care invocau argumente de ordin financiar si social, pe de alta parte opozantii, in mare parte ONG-uri care invocau in special argumente de ordin ecologic. Se pare ca principala problema contestata este exploatarea minereului care urma sa se realizeze prin procedeul de cianurare, ce presupune folosirea cianurii (substanta estrem de nociva) pentru separarea aurului de celelalte sedimente.
Principiile chimice ale procesului de cianurare nu s-au schimbat de când au fost descoperite, cu aproape 120 de ani în urma. Minereul este macinat sub forma de pulbere fina, cianura diluata este amestecata cu pulberea obtinuta în tancuri, într-o perioada de timp suficienta pentru dizolvarea aurului, în general circa 24 de ore, apoi aurul este îndepartat din solutie.
CINE SUNT OPOZANTII
Opozantii proiectului si-au impus in nenumarate randuri punctul de vedere in legatura cu pericolul asupra caruia este supus mediul in urma explotarii miniere. Unul dintre ele a constat in depunerea unei motiuni simple in Parlament, in 2002, de catre PRM si infiintarea unei comisii speciale care sa analizeze proiectul indeaproape.
Un punct de cotitura in evolutia discutiilor pe marginea proiectului minier l-a marcat momentul in care Academia Romana si-a exprimat pozitia nefavorabila in legatura cu acest proiect. Institutia, care are un cuvant greu in cazul de fata a analizat atât aspectele de mediu ale proiectului, cât si pe cele tehnice, economice si culturale, ajungând in 2004 la concluzia ca acesta nu este oportun. Academia a cerut public abandonarea proiectului invocând argumente de ordin tehnic, ecologic, economic si cultural.
Printre opozantii proiectului se mai numara si Ungaria, care se teme de un alt eventual dezastru ecologic precum cel de la Baia Mare din 2000, care a distrus o parte din vegetatia existenta pe albia raului Tisa, dar si cateva zeci de organizatii non-guvernamentale care s-au grupat intr-o miscare de mai mare amploare denumita Salvati Rosia Montana, initiata de una dintre cele mai importante ONG-uri: Alburnus Maior.
CINE SUNT SUSTINATORII
Tot de partea companiei sunt si o parte dintre localnici, care de-a lungul anilor au fost angajati in diferite faze ale proiectului. Unii dintre ei si-au vandut locuintele catre companie si au primit, in schimb, functii inalte in comuna. De altfel, potrivit unor date citate de Mediafax, la un moment dat peste doua treimi dintre alesii locali din Rosia Montana erau si angajati ale RMGC.
Compania a mai beneficiat de sustinerea mai multor experti în diferite aspecte legate de proiect, de la specialisti în probleme de mediu la analisti economici de anvergura lui Bogdan Baltazar, cunoscut consultant financiar si bancher, fost presedinte al BRD.
Pareri pro au avut, de-a lungul timpului, si unii politicieni membrii ai unor cunoscute formatiuni politice, cu toate ca pozitia lor nu a fost constanta. Cel mai elocvent exemplu este UDMR, care prin intermediul lui Attila Korodi, ministru al Mediului in anul 2007, a intrerupt pentru mai bine de doi ani procedura de autorizare a investitiei din punct de vedere al mediului. Pe de alta parte, mai multi membrii ai UDMR au dat de inteles de-a lungul celor aproape 15 ani de dispute ca ar fi de acord cu proiectul, in ciuda prefuzului radical al Ungariei.
PSD si PNL sunt trecuti tot la capitolul sovaielnici. În 2002, pe când era în opozitie alaturi de PD, PNL anunta ca nu sustine motiunea simpla initiata de PRM împotriva guvernarii PSD pe tema proiectului Rosia Montana. Noua ani mai târziu, PSD, care în 2002 parea ca sustine proiectul, îl critica dur prin vocea liderului Victor Ponta, pe seful statului, pentru pozitia sa clar favorabila proiectului, spunând ca argumentele acestuia sunt "pentru prosti". Acestei pozitii i se asociaza si PNL.
CE INSEAMNA ROSIA MONTANA IN CIFRE
In urma exploatarii, firma Rosia Montana Gold Corporation, in calitate de actionar majoritar, dupa numarul de actiuni, va obtine 80% din profit, in timp ce statul roman va beneficia de 20% din rezultatul obtinut plus redeventa de exploatare, care este estimata la cateva milioane de dolari anual.
Se preconizeaza ca proiectul creeaza pe toata durata lui un numar de aproximativ 4.000 de locuri de munca intr-o zona cunoscuta ca fiind deficitara din acest punct de vedere, cu toate ca multe dintre ele sunt cu caracter sezonier.
Initiatorii proiectului sustin ca vor reabilita Rosia Montana, asupra caruia apasa de sute de ani o poluare istorica provocata de mineritul facut in conditii rudimentare.
CE INSEAMNA ROSIA MONTANA PENTRU MEDIU
Potrivit raportului elaborat de Academia Romana, tehnologia folosita si care se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodiu, pericliteaza in mod serios mediul ambiant. Institutia aminteste ca in ultimii 30 de ani au avut loc zeci de accidente ecologice in tari in care a fost folosit procedeul similar.
De asemenea, namolurile si apele rezultate din procesul tehnologic prezinta riscuri de poluare grava si prin continutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente chiar decat cianura si care nu pot fi neutralizate. Tehnologia preconizata in proiect pentru distrugerea cianurii, cu ajutorul dioxidului de sulf (in rezervoare amplasate in aer liber) introduce si ea un potential agent poluant suplimentar.
Academia Romana mai precizeaza ca prin exploatarea la suprafata (in cariera deschisa) produce o degradare semnificativa a mediului natural, lasand in urma cratere imense si masive depozite de material steril. Alte aspecte negative si periculoase in raport cu mediul constau in poluarea aerului, apelor si solului din zona, produsa de mijloacele tehnice de exploatare la suprafata (prin decopertare) si de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a unor cantitati uriase de minereu si material steril nu poate fi ignorata.
Exploatarea excesiva produce distrugerea peisajului caracteristic Muntilor Apuseni anuleaza potentialul turistic si elimina perspectiva unei valorificari durabile a zonei concepute pe aceasta baza, pe o raza mare, nu numai la Rosia Montana.
De asemenea, posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii mai ales sub influenta unor ploi acide reprezinta riscuri deloc de neglijat, mai ales in conditiile in care in vecinatatea minei se afla unele localitati populate (Campeni, Abrud), desi RMCG spune ca nivelul concentratiei de cianura in apa din iazul de decantare va fi intre 5 si 7%, mult sub nivelul maxim impus de lege.
CINE SE AFLA IN SPATELE EXPLOATARII MINIERE DE LA ROSIA MONTANA
In spatele companiei Gabriel Resources, care detine 80% din actiunile la Rosia Montana Gold Corporation se afla nume cu greutate din business-ul mondial, potrivit unei analize efectuate de Mediafax.ro. Printre acestia, cunoscutului miliardar american John Paulson, care detine fondul de hedging Paulson&Co si Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere, care detine gigantul Electrum Strategic Holdings.
Potrivit analizei, toti actionarii cunoscuti ai grupului Gabriel Resources sunt mari investitori în aur si au facut o buna parte din avere prin astfel de afaceri.
Paulson a devenit miliardar în 2007, când a obtinut 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. Acesta si-a umflat profitul anul trecut cu 5 miliarde de dolari mizând pe aur. Paulson a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.
Thomas Kaplan are o avere estimata de Forbes la 1,7 miliarde de dolari, o mare parte a castigului sau provenind din investitiile in aur. Acesta este, de asemenea, un istoric cu educatie la Oxford care s-a reprofilat în investitor.
Beny Steinmetz, un alt mare investitor al Gabriel Resources controleaza a doua avere din Israel, estimata de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mica doar decât cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat în luna iunie.
Steinmetz face afaceri cu diamante si aur. Acesta a dat lovitura anul trecut, cand a vândut grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din actiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului.
De asemenea, trebuie mentionata si implicarea celebrului om de afaceri George Soros, actionar al grupului Newmont, care la randul sau este actionar al Gabriel Resources. Newmont este unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010. Soros a vandut insa in luna mai actiunile, precizand ca "aurul este balonul speculativ suprem"
Miercuri, 31 august , ora 17:24, de I. G.
View Larger Map
Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legata de un posibil accident ecologic asemanator celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianura a Tisei si a Dunarii, moartea a 1.200 tone de peste si contaminarea resurselor de apa a 2 milioane de oameni.
Proiectul minier, in urma caruia ar urma sa se obtina 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint este prevazut sa se desfasoare pe o perioada de 25 de ani, dintre care ultimii 8-9 ani constau in reabilitarea zonei.
Compania canadiana s-a asociat cu Minvest Deva, reprezentanta a statului roman, formand societatea mixta Rosia Montana Gold Corporation SA, al carei actionar majoritar este compania canadiana. In 1999, Minvest Deva a obtinut de la Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM) "licenta de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere" din perimetrul minier de la Rosia Montana in urma unei hotarari de Guvern semnata de premierul Radu Vasile, Radu Berceanu ca ministru al Industriei si Comertului si de Decebal Traian Remes, ca ministru de Finante. Licenta de exploatare a devenit subiect de controverse puternice, cand a fost transferata in octombrie 2000 de la compania romaneasca la consortiul RMGC fara a se organiza o licitatie in acest sens.
In jurul acestui proiect s-au format doua tabere: pe de o parte sustinatorii lui, care invocau argumente de ordin financiar si social, pe de alta parte opozantii, in mare parte ONG-uri care invocau in special argumente de ordin ecologic. Se pare ca principala problema contestata este exploatarea minereului care urma sa se realizeze prin procedeul de cianurare, ce presupune folosirea cianurii (substanta estrem de nociva) pentru separarea aurului de celelalte sedimente.
Principiile chimice ale procesului de cianurare nu s-au schimbat de când au fost descoperite, cu aproape 120 de ani în urma. Minereul este macinat sub forma de pulbere fina, cianura diluata este amestecata cu pulberea obtinuta în tancuri, într-o perioada de timp suficienta pentru dizolvarea aurului, în general circa 24 de ore, apoi aurul este îndepartat din solutie.
CINE SUNT OPOZANTII
Opozantii proiectului si-au impus in nenumarate randuri punctul de vedere in legatura cu pericolul asupra caruia este supus mediul in urma explotarii miniere. Unul dintre ele a constat in depunerea unei motiuni simple in Parlament, in 2002, de catre PRM si infiintarea unei comisii speciale care sa analizeze proiectul indeaproape.
Printre opozantii proiectului se mai numara si Ungaria, care se teme de un alt eventual dezastru ecologic precum cel de la Baia Mare din 2000, care a distrus o parte din vegetatia existenta pe albia raului Tisa, dar si cateva zeci de organizatii non-guvernamentale care s-au grupat intr-o miscare de mai mare amploare denumita Salvati Rosia Montana, initiata de una dintre cele mai importante ONG-uri: Alburnus Maior.
CINE SUNT SUSTINATORII
Pe de alta parte, exista si persoane care sustin proiectul, desi sunt putini cei care si-au mentinut pozitia de-a lungul timpului. Astfel, principalii sustinatori sunt membrii Partidului Liberal Democrat in frunte cu presedintele Traian Basescu.
Tot de partea companiei sunt si o parte dintre localnici, care de-a lungul anilor au fost angajati in diferite faze ale proiectului. Unii dintre ei si-au vandut locuintele catre companie si au primit, in schimb, functii inalte in comuna. De altfel, potrivit unor date citate de Mediafax, la un moment dat peste doua treimi dintre alesii locali din Rosia Montana erau si angajati ale RMGC.
Compania a mai beneficiat de sustinerea mai multor experti în diferite aspecte legate de proiect, de la specialisti în probleme de mediu la analisti economici de anvergura lui Bogdan Baltazar, cunoscut consultant financiar si bancher, fost presedinte al BRD.
Pareri pro au avut, de-a lungul timpului, si unii politicieni membrii ai unor cunoscute formatiuni politice, cu toate ca pozitia lor nu a fost constanta. Cel mai elocvent exemplu este UDMR, care prin intermediul lui Attila Korodi, ministru al Mediului in anul 2007, a intrerupt pentru mai bine de doi ani procedura de autorizare a investitiei din punct de vedere al mediului. Pe de alta parte, mai multi membrii ai UDMR au dat de inteles de-a lungul celor aproape 15 ani de dispute ca ar fi de acord cu proiectul, in ciuda prefuzului radical al Ungariei.
PSD si PNL sunt trecuti tot la capitolul sovaielnici. În 2002, pe când era în opozitie alaturi de PD, PNL anunta ca nu sustine motiunea simpla initiata de PRM împotriva guvernarii PSD pe tema proiectului Rosia Montana. Noua ani mai târziu, PSD, care în 2002 parea ca sustine proiectul, îl critica dur prin vocea liderului Victor Ponta, pe seful statului, pentru pozitia sa clar favorabila proiectului, spunând ca argumentele acestuia sunt "pentru prosti". Acestei pozitii i se asociaza si PNL.
CE INSEAMNA ROSIA MONTANA IN CIFRE
Pe scurt, proiectul Rosia Montana prevede organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare, care insemna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare, si Carnic, 70 ha). Reziduurile epuizate, rezultate in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, vor fi acumulate intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la aproximativ 100 hectare (600 ha dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila, potrivit datelor Academiei Romane.
In urma exploatarii, firma Rosia Montana Gold Corporation, in calitate de actionar majoritar, dupa numarul de actiuni, va obtine 80% din profit, in timp ce statul roman va beneficia de 20% din rezultatul obtinut plus redeventa de exploatare, care este estimata la cateva milioane de dolari anual.
Se preconizeaza ca proiectul creeaza pe toata durata lui un numar de aproximativ 4.000 de locuri de munca intr-o zona cunoscuta ca fiind deficitara din acest punct de vedere, cu toate ca multe dintre ele sunt cu caracter sezonier.
Initiatorii proiectului sustin ca vor reabilita Rosia Montana, asupra caruia apasa de sute de ani o poluare istorica provocata de mineritul facut in conditii rudimentare.
Potrivit raportului elaborat de Academia Romana, tehnologia folosita si care se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodiu, pericliteaza in mod serios mediul ambiant. Institutia aminteste ca in ultimii 30 de ani au avut loc zeci de accidente ecologice in tari in care a fost folosit procedeul similar.
De asemenea, namolurile si apele rezultate din procesul tehnologic prezinta riscuri de poluare grava si prin continutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente chiar decat cianura si care nu pot fi neutralizate. Tehnologia preconizata in proiect pentru distrugerea cianurii, cu ajutorul dioxidului de sulf (in rezervoare amplasate in aer liber) introduce si ea un potential agent poluant suplimentar.
Academia Romana mai precizeaza ca prin exploatarea la suprafata (in cariera deschisa) produce o degradare semnificativa a mediului natural, lasand in urma cratere imense si masive depozite de material steril. Alte aspecte negative si periculoase in raport cu mediul constau in poluarea aerului, apelor si solului din zona, produsa de mijloacele tehnice de exploatare la suprafata (prin decopertare) si de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a unor cantitati uriase de minereu si material steril nu poate fi ignorata.
Exploatarea excesiva produce distrugerea peisajului caracteristic Muntilor Apuseni anuleaza potentialul turistic si elimina perspectiva unei valorificari durabile a zonei concepute pe aceasta baza, pe o raza mare, nu numai la Rosia Montana.
De asemenea, posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii mai ales sub influenta unor ploi acide reprezinta riscuri deloc de neglijat, mai ales in conditiile in care in vecinatatea minei se afla unele localitati populate (Campeni, Abrud), desi RMCG spune ca nivelul concentratiei de cianura in apa din iazul de decantare va fi intre 5 si 7%, mult sub nivelul maxim impus de lege.
CINE SE AFLA IN SPATELE EXPLOATARII MINIERE DE LA ROSIA MONTANA
In spatele companiei Gabriel Resources, care detine 80% din actiunile la Rosia Montana Gold Corporation se afla nume cu greutate din business-ul mondial, potrivit unei analize efectuate de Mediafax.ro. Printre acestia, cunoscutului miliardar american John Paulson, care detine fondul de hedging Paulson&Co si Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere, care detine gigantul Electrum Strategic Holdings.
Potrivit analizei, toti actionarii cunoscuti ai grupului Gabriel Resources sunt mari investitori în aur si au facut o buna parte din avere prin astfel de afaceri.
Paulson a devenit miliardar în 2007, când a obtinut 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. Acesta si-a umflat profitul anul trecut cu 5 miliarde de dolari mizând pe aur. Paulson a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.
Thomas Kaplan are o avere estimata de Forbes la 1,7 miliarde de dolari, o mare parte a castigului sau provenind din investitiile in aur. Acesta este, de asemenea, un istoric cu educatie la Oxford care s-a reprofilat în investitor.
Beny Steinmetz, un alt mare investitor al Gabriel Resources controleaza a doua avere din Israel, estimata de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mica doar decât cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat în luna iunie.
Steinmetz face afaceri cu diamante si aur. Acesta a dat lovitura anul trecut, cand a vândut grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din actiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului.
De asemenea, trebuie mentionata si implicarea celebrului om de afaceri George Soros, actionar al grupului Newmont, care la randul sau este actionar al Gabriel Resources. Newmont este unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010. Soros a vandut insa in luna mai actiunile, precizand ca "aurul este balonul speculativ suprem"
Servus, Kelemen Hunor! No, te-ai gândit?
Fără cianură în cultură (I)
Campania “Salvaţi Roşia Montană” a lansat astăzi o petiţie fotografică care îşi propune să scoată în evidenţă sprijinul public pe care l-a caştigat iniţiativa de includere a Sitului minier istoric de la Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
”Petiţia propune publicului să trimită imagini–portret cu mesaje creative despre valoarea culturală unică a Roşiei Montane, mesaje adresate Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor. În primăvara acestui an Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a anunţat că va iniţia procedura de includere a Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României pentru UNESCO, iar scopul acestei petiţii este încurajarea Ministerului să acţioneze conform cu declaraţiile făcute”, se arată în comunicatul remis presei.
”Valorile culturale ale sitului sunt în prezent ameninţate atât de distrugerea cauzată de perioada lungă de neglijare precum şi de proiectul minier al Gabriel Resources (TSX:GBU). Activităţile companiei miniere au condus deja la deteriorarea şi distrugerea câtorva dintre elementele de valoare excepţională ale sitului. În februarie, 2010, Asociaţia ARA a cerut oficial Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional demararea procedurii de includere a Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO, iniţiativă care a primit sprijinul a numeroşi specialişti şi organizaţii de profil din România şi nu numai. Ca reacţie la cererea primită, Ministerul Culturii şi Patrimoniului anunţa că va iniţia procedura în cursul acestui an.
Campania fotografică poate fi accesată la adresa [b]www.rosiamontana.org/unesco.Aceasta conţine o primă colecţie de fotografii făcute în timpul festivalului FânFest, organizat între 13-15 august, 2010 la Roşia Montană. Aceste imagini, însoţite de o scrisoare de intenţie, au fost trimise Ministrului Kelemen Hunor, care prin intermediulwww.rosiamontana.org/unesco va putea urmări evoluţia acestei iniţiative. În perioada următoare, cetăţeni şi organizaţii ale societăţii civile vor organiza şedinţe foto pentru susţinerea includerii Sitului Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar imaginile vor fi încărcate zilnic la adresa menţionată. În paralel, Campania “Salvaţi Roşia Montană” va oferi informaţii actualizate despre evoluţia acestei iniţiative precum şi a procedurii de includere a Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
[/b] „Aceste imagini sunt declaraţii vii, exprimă creativitate, caracter şi motivare. Oameni din toate mediile îi vor putea transmite direct Ministrului Culturii că le pasă de valorile culturale ale Roşiei Montane şi că aşteaptă de la domnia sa să acţioneze potrivit promisiunilor făcute şi să nu cedeze presiunilor exercitate în interesul unei companii miniere canadiene”, declară Eugen David, preşedinte al Asociaţiei Alburnus Maior.”, se mai arată în comunicat. *** O selecție din aceste fotografii puteți vedea mai jos.
Restul, aici:http://lumif9.jalbum.net/Ro%C8%99ia-Montana---...
ROȘIA MONTANA - SIT UNESCOCu dedicație pentru Ministrul Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen HunorP.S. În curând voi reveni cu noi amănunte legate de motivele reale urmărite de RMGC prin excursiile organizate în Noua Zeelandă cu jurnaliști români. De asemenea, veți afla amănunte foarte interesante legate de implicarea unei persoane extrem de apropiate fostului premier britanic Tony Blair în afacerea Roșia Montană. Precum și ce are în comun strategia de comunicare a RMGC cu negocierile dintre Guvernul Britanic și Armata Republicană Irlandeză (IRA).
*** Post publicat in data 29 Aug la 14:59 in Business & Economie, Media, Politică & Societate, Popcult.
*** Post publicat in data 29 Aug la 14:59 in Business & Economie, Media, Politică & Societate, Popcult.
IPS Bartolomeu Anania despre R.Montana: „Impotriva saraciei mai pot exista solutii, dar nu si impotriva crimei ecologice, pentru infaptuirea careia se cheltuiesc sume enorme, se consuma intrigi de culise, se falsifica expertize si se sustrag documente intocmite de specialisti”.“Imi fac o datorie de constiinta in a va ruga, Domnule Ministru, sa depuneti toate eforturile si sa folositi toate pirghiile legale pe care vi le confera functia pe care o detineti pentru salvarea Rosiei Montana, a Transilvaniei si a zonelor invecinate de la un dezastru ecologic sigur. Stim ca Rosia Montana e amenintata de saracie, dar acum are de ales intre a fi saraca sau a nu fi deloc”
IPS BARTOLOMEU ANANIA DESPRE ROSIA MONTANA (2007; (…) Si insist, ca poate veti spune, si vor spune unii, “iar tine mitropolitul la Nicula, ca si anul trecut, o predica ecologica”. Voi tine predici ecologice atat cat va fi nevoie, si este nevoie in momentul de fata, dragii mei! Va spuneam si anul trecut ca Dumnezeu i-a lasat omului pamantul ca sa-l stapaneasca, dar a stapani ceva nu insemna a-ti bate joc de el. Daca stapanesti ceva, o vita, un bou, cu care te hranesti, cu care ari, si cu care semeni, si care contribue la hrana ta, nu inseamna ca trebuie sa-l lasi flamand, sa-l bati, sau sa moara plin de bube. Il ingrijesti, ii dai hrana, il adapi, il tesali cand e nevoie. Stapanul ingrijeste de ce are in stapanire. Numai omul a primit in dar de la Dumnezeu un pamant perfect si frumos, curat, si ca un stapan netrebnic isi bate joc de el. Asa se face ca avem fenomenul poluarii masive, aerul, apa, iarba, semintele, ca din ce in ce suntem mai putini siguri pe bucate de paine pe care o mancam, si pe cana de apa pe care o bem. Vesnic suntem avertizati ca totul se otraveste incetul cu incetul de sus pana jos. Dar aceasta otravire nu este opera lui Dumnezu, ci este opera oamenilor. Oamenii sunt aceaia care desfigureaza pamantul.V-am vorbit anul trecut anume despre un caz extraordinar de special pe care il avem noi. E vorba de cazul Rosia Montana. Va voi vorbi si acum pentru ca nu s-a stins de anul trecut pana acum, cand am facut un apel si eu, si Sfantul Sinod al BOR si toate bisericile crestine din Transilvania, (…), cerand sa nu fie sacrificata Rosia Montana, sa fie vanduta celor care cred ca in Romania totul se poate cumpara pe bani, chiar si constiintele. Se pare ca nu ne-a auzit nimeni, desi noi, Bisericile crestine reprezentam 99% practic din populatia Romaniei. E posibil ca poporul sa implore puterea sa nu vanda un bun national, iar puterea sa se faca ca n-aude? In ceea ce ma priveste am facut o scrisoare deschisa catre Ministrul Mediului, si se pare ca cel putin semnalele sunt bune, pozitive, ca este dispus sa opreasca acest proces criminal de salbaticire a Muntilor Apuseni si se pare ca nu este singur.Am fost intrebat daca avem aicea oameni politici. Nu stiu, nu m-am uitat, nu i-am numarat, dar pentru ca sunt de fata, ii rog sa sprijine lupta poporului romana pentru salvarea Rosiei Montana, din toate puterile si pe toate fronturile. Pe langa argumentele stiintifice, chimice, cianurile, eu as adauga o intrebare elementara, si mi se pare esentiala: oare ce interes are Romania sa scape din mana o mina de aur, un munte de aur si de argint, care sta acolo de la inceputul pamantului, si care poate sa mai stea pana la sfarsitul lumii, un mare bulgare de aur, care nu se degradeaza, nu rugineste, nu putrezeste, nu piere, nu cere de mancare, nu cere impozite? E cuminte, cuminte de tot! Ce interese avem?
Americanii au descoperit in Alaska uriase zacaminte de petrol. Le-au descoperit, le-au evaluat, dar nu au inceput sa le exploateze, le-au sigilat. De ce? Prefera sa cumpere petrol de la arabi, atata cat pot cumpara, si pastreaza rezerva pentru cine stie ce vremuri de restriste, fiindca fiecare popor poate sa treaca prin vremuri de crize, de razboaie, de rascoale. Sa fie rezerva nationala acolo, sa fie a ta la tine acasa! Oare noi nu ne gandim la oarecare vremuri de restriste pentru poporul acesta? Ne-ar strica o rezerva de aur si de argint, care sta cuminte, si este a noastra, propietatea noastra, nu a altora.Vrem neaparat sa o instrainam pentru cativa bani, din care statul castiga foarte putin. Iata deci o ratiune simpla de tot, de bun simt, dar si de interes national pentru pastrarea acestei zone. (…)”
IPS BARTOLOMEU ANANIA DESPRE ROSIA MONTANA (2007; (…) Si insist, ca poate veti spune, si vor spune unii, “iar tine mitropolitul la Nicula, ca si anul trecut, o predica ecologica”. Voi tine predici ecologice atat cat va fi nevoie, si este nevoie in momentul de fata, dragii mei! Va spuneam si anul trecut ca Dumnezeu i-a lasat omului pamantul ca sa-l stapaneasca, dar a stapani ceva nu insemna a-ti bate joc de el. Daca stapanesti ceva, o vita, un bou, cu care te hranesti, cu care ari, si cu care semeni, si care contribue la hrana ta, nu inseamna ca trebuie sa-l lasi flamand, sa-l bati, sau sa moara plin de bube. Il ingrijesti, ii dai hrana, il adapi, il tesali cand e nevoie. Stapanul ingrijeste de ce are in stapanire. Numai omul a primit in dar de la Dumnezeu un pamant perfect si frumos, curat, si ca un stapan netrebnic isi bate joc de el. Asa se face ca avem fenomenul poluarii masive, aerul, apa, iarba, semintele, ca din ce in ce suntem mai putini siguri pe bucate de paine pe care o mancam, si pe cana de apa pe care o bem. Vesnic suntem avertizati ca totul se otraveste incetul cu incetul de sus pana jos. Dar aceasta otravire nu este opera lui Dumnezu, ci este opera oamenilor. Oamenii sunt aceaia care desfigureaza pamantul.V-am vorbit anul trecut anume despre un caz extraordinar de special pe care il avem noi. E vorba de cazul Rosia Montana. Va voi vorbi si acum pentru ca nu s-a stins de anul trecut pana acum, cand am facut un apel si eu, si Sfantul Sinod al BOR si toate bisericile crestine din Transilvania, (…), cerand sa nu fie sacrificata Rosia Montana, sa fie vanduta celor care cred ca in Romania totul se poate cumpara pe bani, chiar si constiintele. Se pare ca nu ne-a auzit nimeni, desi noi, Bisericile crestine reprezentam 99% practic din populatia Romaniei. E posibil ca poporul sa implore puterea sa nu vanda un bun national, iar puterea sa se faca ca n-aude? In ceea ce ma priveste am facut o scrisoare deschisa catre Ministrul Mediului, si se pare ca cel putin semnalele sunt bune, pozitive, ca este dispus sa opreasca acest proces criminal de salbaticire a Muntilor Apuseni si se pare ca nu este singur.Am fost intrebat daca avem aicea oameni politici. Nu stiu, nu m-am uitat, nu i-am numarat, dar pentru ca sunt de fata, ii rog sa sprijine lupta poporului romana pentru salvarea Rosiei Montana, din toate puterile si pe toate fronturile. Pe langa argumentele stiintifice, chimice, cianurile, eu as adauga o intrebare elementara, si mi se pare esentiala: oare ce interes are Romania sa scape din mana o mina de aur, un munte de aur si de argint, care sta acolo de la inceputul pamantului, si care poate sa mai stea pana la sfarsitul lumii, un mare bulgare de aur, care nu se degradeaza, nu rugineste, nu putrezeste, nu piere, nu cere de mancare, nu cere impozite? E cuminte, cuminte de tot! Ce interese avem?
Americanii au descoperit in Alaska uriase zacaminte de petrol. Le-au descoperit, le-au evaluat, dar nu au inceput sa le exploateze, le-au sigilat. De ce? Prefera sa cumpere petrol de la arabi, atata cat pot cumpara, si pastreaza rezerva pentru cine stie ce vremuri de restriste, fiindca fiecare popor poate sa treaca prin vremuri de crize, de razboaie, de rascoale. Sa fie rezerva nationala acolo, sa fie a ta la tine acasa! Oare noi nu ne gandim la oarecare vremuri de restriste pentru poporul acesta? Ne-ar strica o rezerva de aur si de argint, care sta cuminte, si este a noastra, propietatea noastra, nu a altora.Vrem neaparat sa o instrainam pentru cativa bani, din care statul castiga foarte putin. Iata deci o ratiune simpla de tot, de bun simt, dar si de interes national pentru pastrarea acestei zone. (…)”
SEPTEMBER 23, 2011
by CA Media
by CA Media
Asta e spiritul unei natiuni!
- Cea mai veche localitate atestata din Romania vs. Gold Corporation
- zbuciumul comunitatii vs. cea mai mare mina de aur din Europa.
Gold Futures is a David-and-Goliath story set in a scenic Romanian village in the heart of Transylvania. At stake: a massive deposit of gold ore -- and a 2000-year-old village community that has existed since the ancient Romans founded a mining town on the edge of their empire. Now, as a Canadian company plans the largest open-pit gold mine in Europe, mineral wealth and badly-needed jobs compete with time-honored rural traditions and concerns about poisoning the environment. Set against the backdrop of Rosia Montana's misty forests, Gold Futures captures the unfolding conflict between villagers who welcome the company's buy-out offers and their neighbors who remain fiercely defensive of their way of life and anxious to maintain the stunning landscape of their homeland.
- zbuciumul comunitatii vs. cea mai mare mina de aur din Europa.
Gold Futures is a David-and-Goliath story set in a scenic Romanian village in the heart of Transylvania. At stake: a massive deposit of gold ore -- and a 2000-year-old village community that has existed since the ancient Romans founded a mining town on the edge of their empire. Now, as a Canadian company plans the largest open-pit gold mine in Europe, mineral wealth and badly-needed jobs compete with time-honored rural traditions and concerns about poisoning the environment. Set against the backdrop of Rosia Montana's misty forests, Gold Futures captures the unfolding conflict between villagers who welcome the company's buy-out offers and their neighbors who remain fiercely defensive of their way of life and anxious to maintain the stunning landscape of their homeland.
