When the Snow Fall by Paul Frederick

„Cârtiţa de mansardă” de Teodora Coman....la bună vedere!

"Viaţa este un dar pe care îl merităm numai atunci când îl dăruim."

R. Tagore

*Felicitări şi sporuri,Teodora!* 

PeTrol,drumul spre Iad

Fotografii şocante ale devarsării petrolului în Golful MexicLa Ziua Mondială a Mediului BP totuşi a reuşit să instaleze cupola de protecţie pe partea de jos a Golfului Mexic şi să înceapă pomparea combustibilului la suprafaţă. Potrivit asigurărilor companiei, acum volumul de devarsare a petrolului nu va depăşi 10% din valoarea iniţială. Cu toate acestea, nu mai puţin de 39 galoane de petrol, revărsate în Golful Mexic,  au provocat deja pagube de neîndreptat pentru mediul înconjurător.

Exxon Valdez – 2.5 miliarde dolariBarja petroliera Exxon Valdez nu se numara printre cele mai mari astfel de platforme din lume, insa distrugerea sa a fost extrem de costisitoare din cauza dezastrului ecologic sub amenintarea caruia a pus intreaga stramtoare a Printului William, aflata in sudul Alaskai. Pe data de 24 martie 1989, 40 milioane de litri de petrol au fost deversate in apa, atunci cand capitanul vasului, Joseph Hazelwood, a parasit pupitrul de comanda al Exxon Valdez si ambarcatiunea a acrosat un recif. Curatarea apelor a usurat compania Exxon de 2.5 miliarde de dolari.

 Platforma petroliera Piper Alpha – 3.4 miliarde dolari
Este vorba despre cel mai mare dezastru petrolier consumat vreodata in larg. Platforma Piper Alpha a fost, candva, unica producatoare uriasa de petrol, cu o extractie zilnica estimata la 40 milioane litri. Pe 6 iulie 1988, ca parte a operatiunilor de mentenanta, tehnicienii au scos si au verificat valvele de siguranta, esentiale in prevenirea acumularii periculoase de gaz lichid. 100 astfel de valve identice au fost verificate. Din nefericire, tehnicienii au comis o eroare si au uitat sa inlocuiasca una dintre ele, care necesita aceasta interventie. La ora 22.00, in aceeasi noapte, un tehnician a incercat sa activeze pompele de gaz lichid si cel mai costisitor accident petrecut vreodata la bordul unei platforme petroliere a fost initiat. In doua ore de la acest moment, platforma, inalta de 90 metri, era in intregime acoperita de flacari. In cele din urma, s-a prabusit, provocand moartea a 167 de muncitori si pagube materiale in valoare de 3.4 miliarde dolari.

Scurgerile de petrol de pe Prestige – 12 miliarde dolari

Pe 13 noiembrie 2002, barja de petrol Prestige transporta 77.000 tone de petrol in apropiere de Galicia, Spania, cand  unul dintre cele 12 rezervoare de la bordul sau s-a aprins, in timpul unei furtuni. Temandu-se ca nava s-ar putea scufunda, capitanul a solicitat ajutorul echipei de salvare a pazei de coasta spaniole, asteptandu-se ca aceasta sa adaposteasca vasul in port. In ciua eforturilor capitanului, presiunile autoritatilor locale l-au fortat pe acesta sa indeparteze Prestige de coasta. A incercat apoi sa obtina ajutorul autoritatilor franceze si portugheze, dar si acestea au ordonat indepartarea vasului de tarmurile lor. In cele din urma, furtuna a rupt barja in doua, ducand la deversarea a peste 70 milioane litri de petrol in mare. Operatiunile de curatare s-au ridicat la valoarea de 12 miliarde de dolari.

Dependenți de petrol

Cu mult timp în urmă, Pământul era un loc foarte diferit. Cu sute de milioane de ani înaintea dinozaurilor, Pământul era acoperit de oceane vaste, pline de viață. Acea viață luase forma unor simple organisme unicelulare, fitoplancton și alge. Acele organisme unicelulare au convertit energia solară în energie chimică.
Consumau dioxid de carbon și produceau oxigen. Când mureau, cădeau pe fundul oceanului, și erau acoperite de straturi de sedimente. Căldura și presiunea au convertit acele creaturi antice unicelulare în petrol. Acum 150 de ani, oamenii au forat Pământul și au început să extragă acel petrol. În acel moment, și atunci, în lumea noastră, s-a schimbat profund.
Acum, petrolul este sângele vital al societății noastre. Aproape totul din lumea noastră este făcut din petrol. Ne încălzește, ne răcește, ne hrănește, ne furnizează cele necesare traiului, ne duce unde trebuie să ajungem. Dar sunt probleme generate de folosirea petrolului, probleme serioase.
O criză a carburanților ne-ar duce spre o paralizie totală, fără ei nu am putea funcționa. Cum poate fi rezolvată dependența de petrol și care vor fi combustibilii viitorului? Cât de mult va crește prețul petrolului în condițiile în care rezervele sunt din ce în ce mai puține? Iată câteva întrebări la care încrearcă să răspundă acest film documentar.

Abonare gratis la filme documentare

1.  

2. Intră pe email și activează-ți abonamentul

Cu titlul original „OilCrash”, acest film documentar, produs şi regizat de jurnaliştii şi realizatorii Basil Gelpke şi Ray McCormack, arată cum dependenţa de petrol a civilizaţiei noastre se va ciocni în curând de un aspect prea puţin luat în seamă până acum: geologia. Convingător şi inteligent realizat, documentarul conţine o serie de interviuri cu experţi de top, în urma cărora ajunge la o concluzie surprinzătoare, dar logică: societatea noastră industrială, construită pe baza petrolului ieftin şi uşor accesibil, trebuie restructurată şi reconfigurată.
Nu este nevoie de o teorie a conspiraţiei pentru a observa legătura dintre obsesiile actuale ale SUA cu privire la Orientul Mijlociu şi securitatea naţională, pe de o parte, şi criza iminentă a petrolului, pe de alta. Căutarea frenetică a surselor alternative de energie de către corporaţiile multinaţionale din domeniul energetic arată clar că şi ele sunt conştiente de apropierea rapidă a unei astfel de crize. Acest film documentar subtitrat conţine interviuri ample şi provocatoare cu Colin Campbell, Matt Simmons, Roscoe Bartlett, David Goodstein, Matt Savinar, Terry Lynn Karl, Fadhil Chalabi şi Robert Ebel. Filmat pe „câmpurile” de petrol din Azerbaidjan, Venezuela, Orientul Mijlociu şi Texa, documentarul nu prezintă doar întrebăro, ci şi soluţii la majoritateea problemelor importante de natură publică, economică şi de mediu ale zilelor noastre.

Vizionare online film documentar subtitrat Trezirea la realitate – Criza petrolului

Acest copil a fost creat de artisul Jason Clay Lewis din cauciuc, mohair, ipsos, vopsea pe bază de ulei şi armătura de aluminiu. Lucrarea se numeşte Baby Drill şi a fost inspirată de dezastrul care s-a produs în Golful Mexic în urma deversării de petrol.

Stiri de ultima ora

Categoria: International

Marele pericol ce pândeşte omenirea. Directorul NASA GISS: "Civilizaţia însăşi ar putea dispărea!"

Autor: Ioan.CiorcaData: 14 mai 2012

Climatologul James E. Hansen, directorul NASA Goddard Institute for Space Studies (GISS), a publicat un articol în The New York Times pentru a trage un semnal de alarmă referitor la un mare pericol ce pândeşte omenirea. Expertul american a făcut referire la nisipurile bituminoase din Canada ce urmează să fie exploatate pentru petrol.Consecinţele exploatării acestor resurse de petrol vor fi devastatoare, avertizează specialistul. „Dacă Canada va aplica planul de exploatare, va fi 'game over' în ceea ce priveşte climatul", scrie Hansen."Nisipurile bituminoase ale Canadei conţin de două ori mai mult dioxid de carbon decât a fost emis în urma folosirii petrolului în toată istoria omenirii. Dacă vom exploata această nouă sursă de petrol la maxima sa capacitate şi vom continua să ardem resursele actuale de petrol, gaz natural şi cărbune, concentraţia de dioxid de carbon în atmosferă va atinge în cele din urmă niveluri mai mari decât în era Pliocenă, acum 2,5 milioane de ani, când nivelul oceanului planetar era cu 15,3 metri mai înalt decât astăzi. Acest nivel al gazelor de seră ar garanta că dezintegrarea calotelor glaciare ar cunoaşte o accelerare ieşită din comun. Oceanele s-ar ridica, distrugând oraşele de coastă. Temperaturile la nivel global ar deveni insuportabile, iar 20%-50% dintre speciile de pe Terra ar dispărea. Civilizaţia însăşi ar putea dispărea", avertizează Hansen, potrivit descopera.ro."Valurile de căldură înregistrate recent în Texas şi în Rusia, precum şi cel ce a lovit Europa în vara lui 2003, ucigând zeci de mii de oameni, nu au fost evenimente naturale, ci au fost provocate de schimbările climatice cauzate de om", spune Hansen, care subliniază că evenimentele climatice au fost prezise de el într-un articol publicat în jurnalul Science în 1981."Dacă tot ce spun sună apocaliptic, să ştiţi că este. De aceea este absolut necesar să reducem în mod dramatic emisiile de carbon. Concentrarea dioxidului de carbon în atmosferă a crescut de la 280 părţi pe milion (ppm) la 393 ppm în ultimii 150 de ani. Nisipurile bituminoase conţin 240 de gigatone de carbon, suficient pentru a adăuga 120 de ppm în atmosferă. Dacă vom apela la aceşti combustibili murdari, nu putem spera să menţinem nivelul carbonului din aer la o concentraţie mai mică de 500 ppm, caz în care le vom lăsa copiilor noştri moştenire un sistem climatic ce nu mai poate fi controlat", avertizează Hansen."Ştiinţa este clară. A sosit momentul ca politica să o urmeze. Toate academiile ştiinţifice de pe Terra au confirmat că încălzirea globală este reală, este provocată în mare parte de oameni şi necesită să acţionăm în mod urgent. Costul acestei acţiuni creşte pe măsură ce o amânăm – dacă nu dorim să fim consideraţi imorali de generaţiile următoare şi dacă vrem să evităm scenariul cel mai pesimist, acum este momentul să acţionăm", a concluzionat omul de ştiinţă.

Sursa: jurnalul.ro

Fotografii şocante ale consecinţelor deversării de petrol în Golful Mexic. (Foto)
51 de zile au trecut de la accidentul de pe platforma de petrol Deepwater Horizon. In ciuda masurilor luate, in apele Golfului Mexic continua sa se depuna pana la 30 000 de barili pe zi, ceea ce conduce la consecinte teribile. Estimarile initiale ale gradului de dezastrul ecologic s-au dovedit a fi inexacte. In cazul in care scurgerile de petrol din partea de jos a Golfului Mexic vor continua, aceasta catastrofa va conduce rating-ul celor mai mari scurgeri de petrol din istorie.O casca a muncitorului petrolist pe coasta din Louisiana. Autor foto: REUTERS / Lee Celano

Aluvionarea de nisip pe insula East Grand Terre din statul Louisiana. Nisipul va fi utilizat pentru eliminarea consecintelor scurgerii de petrol. Autor foto: AP / Charlie RiedelMonitorizarea efectelor poluarii cu petrol. Autor foto: AP / Erik GayIata ce se intampla sub pelicula de petrol. Autor foto: AP / MatthewsBroasca testoasa mare, impotmolita in petrol. Autor foto: REUTERS / Lee CelanoMaree de petrol, apropiindu-se de coasta statului Alabama. Autor foto: AP / DaveMartinPetrol cu spuma de mare pe plaja din Alabama. Autor foto: AP / David BandaPete de petrol pe coasta statului Alabama, SUA. Autor foto: AP / John David MercerPelicanul incearca sa treca bon-ingradire (baraj absorbant flotant pentru recuperarea produselor petroliere), care protejeaza apele coastei din Louisiana impotriva mareelor de petrol. Autor foto: REUTERS / Sean GardnerCapturarea pasarilor afectate de diversarile de petrol in Louisiana. Autor foto: Win McNamee / Getty ImagesPrinderea pasarilor. Autor foto: John D. MillerPelicanii prinsi. Autor foto: REUTERS / Lee CelanoCuratarea pelicanilor de petrol. Autor foto: AP / Bill HaberVoluntarii spala cu atentie pasarile. Autor foto: AFP / Getty ImagesVoluntarii curata ciocul pelicanilor de petrol cu periuta de dinti. fotografie Autor: AFP / Getty ImagesAproape curat. Autor foto: REUTERS / Sean GardnerPelicanii spalati. Autor foto: AP / Eric GayLichidatorul "suge" balti de petrol, ramase pe mal dupa maree. Autor foto: AP / Eric GayFurtunul, care sorbeste balti de petrol. Autor foto: AP / Eric GayInterdictia de inot pe plaja din Alabama. Autor foto: AP / Dave Martin"Aurul negru". Autor foto: AP / Erik GayUn pilon de petrol in crestere din partea de jos a Golfului Mexic. Autor foto: AP / BP PLCAprinderea mareei de petrol. Autor foto: John MassonO diversare de petrol din Golful Mexic din spatiu.Facla de gaze. Autor foto: AP / Charlie RiedelCoasta din Louisiana. Autor foto: AP / Charlie RiedelPelicanul, murdarit cu petrol de pe coasta din Louisiana. Autor foto: Win McNamee / Getty ImagesPelicanul, care incearca sa zboara de pe suprafata de apa in Golful Mexic, contaminata cu petrol. Autor foto: Win McNamee / Getty ImagesAbsorbante de petrol, lasate pe coasta din Louisiana. Autor foto: AP / Charlie RiedelHeronul mort. Autor foto: REUTERS / Jose Luis MaganaO broasca testoasa moarta in lichidul cleios de petrol in largul coastelor din Louisiana. Autor foto: AP / Charlie RiedelVoluntarii, curatand coasta Floridei de urme de petrol. Autor foto: Tony GibersonCrabii-sihastri in noroi de petrol. Autor foto: AP / Charlie RiedelIbisul alb, murdarit cu petrol. Autor foto: AP / Charlie RiedelPete de petrol din Golful Mexic in largul coastei statului Alabama. Picioarele copilului, care s-a plimbat de-a lungul tarmului. Alabama. Autor foto: AP / David Banda