Am ajuns sa imi calculez timpul trecut in fumuri de tigara. Urasc sa ma mai uit la ceas, caci in ultima vreme, nu mi-a adus nimic bun.
Oricum, daca il calculam in sticle de bere, era mai nasol.
Fumez tigarile cu un filtru special, care, cica, ar mai opri din nicotina. Intr-un mod pervers, ma aseman cu unul, care inainte de a se spanzura, isi face nodul la cravata.
Zilele trecute, am incercat sa impusc o pasare cu degetul. Cand am vazut ca a inceput sa piarda din inaltime, m-am speriat.
Dupa un timp, mi-am dat seama ca de fapt, totul se petrecuse in mintea mea.
Sunt genul de om, care atunci cand isi cresteaza din greseala un deget, o mai face o data, doar pentru a-si demonstra ca nimic nu doare atat de mult, incat sa nu poti trece peste.
Cineva mi-a spus ca sunt „pacientul visat de orice psihiatru”.
In capul meu e un razboi fara sfarsit. Taberele de neuroni se bat incontinuu pentru suprematia de a lua decizii. De obicei, nu conteaza cine castiga, caci alegerile facute sunt mai de fiecare data gresite. Cineva, undeva, tot sufera.
Intr-un fel se aseamana cu scena politica. Toti se inghesuie sa castige un ban in plus, iar noi, ceilalti ne batem capul cu intrebari stupide, de genul: „Cu cine sa votez?”.
Chiar conteaza? Sincer, nu cred... Nu mai cred nimic.
Libertate, cu adevarat, nu exista. Tot ceea ce reusim sa „simtim” sunt doar mici „scapari”.
„Bucura-te tu azi, ca te facem noi maine sa plangi!”
Libertatea este pictata pe cruci.Cimitirele sunt pline de oameni liberi.
Cand incep sa o iau razna, imi aduc aminte de cum ma cheama, unde locuiesc, cine imi sunt parintii si revin la normal. Cercul se inchide de la sine.
-Sunt liber!, strig si ma zbat din rasputeri sa scap din camasa de forta, dar nu reusesc.
-Linisteste-te!, imi zic cei din jur. Ai atipit o secunda si ai visat cu ochii deschisi, exact ca un cal.
-Am visat ca eram liber, spun ganditor.
-Normal ca esti liber!, ma aproba ei. Singurul lucru pentru care trebuie sa iti faci griji, e ca adormi mereu cu ochii deschisi, precum un cal din picioare. Dar, ca sa te mai inveselim, ti-am luat un cadou...
Imi intind, zambind, o pereche de hamuri.
Ma uit la asa zisul cadou si in ultima secunda, pe care o mai apuc, inainte de a recadea in visare, gandesc:
„Nu sunt liber! In nici un caz NU SUNT LIBER...
Autor:4ceps
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Cu drag primite cuvintele tale la fereastra Cuvintelor .