"VRĂJITOAREA" lui BRÂNCUŞI

Eu nu doresc să reprezint în sculpturile mele făpturi terestre - hamali grei - ci fiinţe înaripate şi eliberatoare - şi, pentru aceas­ta, nu ar trebui să glorificăm nicidecum munca în sine sau dificultatea efortului. Acestea rămân cele mai nenorocite dintre lucruri şi nu sunt, în definitiv, decât un mijloc, însă până şi Creatorul le-a împrumutat, în drumul său.

Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut - dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din
sufletul Naturii.

.Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor.

"Eu am voit să înalţ totul dincolo de pământ. Cocoşii mei cântă! Şi păsările mele zboară!"

"Vrajitoarea" lui Brâncuşi...

Vera Moore

... 

.~Pictorita duhovnica-Sonia Terk-Delaunay.. 

Cred ca acest nume i se potriveste de minune Soniei Terk - Delaunay. 

In perioada ultimilor ani de viata ai lui Brancusi ea a fost una din cele mai apropiate persoane de dinsul si a fost cea care l-a influentat si l-a convins sa-si faca un testament prin care sa clarifice cine va trebui sa aiba grija de operele sale de arta si de atelier. 

Dar in primul rind Sonia i-a fost duhovnică. 

Asa au perceput-o cei din cercul lor de cunostinte si prieteni. 

Madame Sonia stia sa despovareze sufletul omulului doar cu ajutorul cuvintelor. 

... 

Voi incerca sa creionez portretul acestei pictorite interesante. 

Se naste in 1885 in familia unor evrei fara cine stie ce posibilitati materiale ce locuiau intr-un mic orasel din Ucraina. 

Numele ei real a fost Sarah Stern. 

Mai tirziu, fratele mamei si sotia acestuia au infiat-o, ea capatind numele lor de familie : Terk.

Sarah Stern a devenit Sonia Terk si impreuna cu parintii ei adoptivi a inceput o noua viata, a inceput sa vada lumea. 

Unchiul ei era un avocat bogat caruia ii placea sa-si petreaca vacantele in Finlanda, Elvetia sau Germania. 

... 

Talentul pentru pictura a fost remarcat inainte ca Sonia sa implineasca optsprezece ani. 

Studiaza la Academia de Arte Frumoase din Karlsruhe, Germania, insa apoi pleaca la Paris in cautarea unui drum propriu in arta. 

Familia nu vedea cu ochi buni aceasta decizie si-i cerea insistent sa se reintoarca in Rusia. 

Pentru a scapa de tutela lor Sonia se va casatori in anul 1905 cu posesorul unei galerii de arta care era homosexual. 

Aceasta casatorie de convenienta ii da libertatea sperata iar pe de alta parte il salveaza pe Wilhelm Uhde de la oprobiul public. 

... 

In 1909 il cunoaste pe Robert Delaunay. 

Cei doi pictori sunt cuprinsi de o dragoste fulgeratoare. Sonia divorteaza imediat de Uhde pentru a se casatori cu Robert Delaunay, cu care intre timp ramasese insarcinata. 

Impreuna ei vor fonda un nou curent artistic : orfismul/orphysm. 

... 

In timp ce facea haine si scutece pentru fiul ei, Sonia e invadata de un val de inspiratie cu radacini in mediul in care si-a petrecut propria copilarie. 

Incepe sa lucreze cu petece de pinza, apoi transpune pe hirtie patratele colorate cu modele geometrice si florale, ca in final sa le stilizeze si sa le aranjeze intr-un mod artistic. 

Numele Soniei Dealaunay e consemnat in istoria artei tocmai datorita acestui tip de lucrari, lucrari inspirate in mare parte de motivele tesaturilor si textilelor folosite de taranii rusi si ucraineni. 

... 

Paul Klee a marturisit ca a ramas atit de impresionat de lucrarile ei incit i-a folosit citeva din motive in tablourile abstracte pe care avea sa le conceapa ulterior. 

... 

Sonia Delaunay -Terk e prima artista de sex feminin care in timpul vietii a avut o expozitie retrospectiva la muzeul Luvru din Paris. 

Va muri in 1979 la virsta de nouazeci si patru de ani. 

Aproape un secol de viata in care i-a cunoscut pe cei mai importanti oameni de arta si scriitori ai perioadei interbelice si postbelice. Odata cu ea a murit o adevarata arhiva vie de amintiri extraordinare. 

... 

Eu o consider drept o pictorita cu veleitati de psiholog si psihanalist, de aceea cred ca nu e intimplator faptul ca Brancusi a ales-o tocmai pe ea ca sa i se destainuie. 

Sonia era de o discretie perfecta. Nimeni nu a putut afla amanunte din discutiile cu legendarul sculptor. 

Desi tinuse unele jurnale si caiete de notite, ea le-a distrus inainte de a muri. 

Totusi printre filele desperecheate ratacite printre acte si fotografii s-a gasit o insemnare ciudata. 

... insemnarea unei intilniri de citeva ore ce a avut loc in studioul lui Brancusi, intilnire in care el i-a povestit pe larg despre Vera Moore, numind-o vrajitoare. 

I-a spus Soniei ca puterea Verei a fost atit de mare incit dupa incetarea legaturii lor nu a mai fost atras de nimeni altcineva, nici fizic ,nici psihic. 

Vera Moore.

... 

Dupa Vera Moore nu a mai existat nimeni in viata lui Brancusi, el insusi marturisindu-i ca nu a mai atins nici o femeie. 

Nici un personaj feminin, din multele personaje atragatoare ce i-au calcat pragul atelierului, nu a reusit sa-l miste si sa-i accelereze bataile inimii. 

... 

Multa vreme scrisorile au constituit un secret, insa pe parcurs, cu foarte mare zgircenie, au fost facute publice unele pasaje. 

Numele Vera ma face sa ma gindesc la o posibila descendenta ruseasca a familiei ei. Nu am nici un fel de date concrete in acest sens. 

Sunt doar simple supozitii, rod al unor ginduri ce revin mereu in prim-planul memoriei.

Viata sentimentala a lui Brancusi s-a incheiat cu vrajitoarea Vera Moore, si imi place sa cred ca pina in ultima clipa Brancusi nu a reusit sa scape de vraja ei. 

... 

De buna voie si nesilit de nimeni el devine un ascet. 

Aceasta transformare a fost remarcata de toti insa nimeni nu a pus-o in legatura cu Vera. 

Sculptorul plin de viata ce stia sa faca atmosfera la petreceri, ce gatea mincaruri fantastice si care stia ce fel de vin sau de bautura se potriveste cu ce fel de mincare, s-a transformat intr-un personaj desprins parca din cartile cu povesti. 

Se metamorfozase intr-un fel de dervis batrin cu barba alba, imbracat de obicei in alb, cu saboti de lemn in picioare ... un vegetarian ce-si petrecea timpul filozofind si contemplind lumea. 

... 

Cu aceste date la indemina am inceput munca mea de cercetare. Nu prea stiam ce caut sau ce vreau sa descopar. 

Puneam cap la cap toate informatiile fara sa am nici o revelatie ... fara sa gasesc nici un raspuns interesant. 

... 

Intr-o noapte, gindindu-ma pe marginea acestui subiect, in mintea mea s-a strecurat pe tiptil o idee. 

Am deschis calculatorul si pina inspre dimineata am navigat pe net. 

Descoperisem ceva ce putea face lumina in universul meu intunecat de mii de informatii pestrite. 

... 

Brancusi si Vera Moore s-au despartit in 1935, aproximativ la un an dupa nasterea fiului lor. 

Comment: 

M-am intrebat ce a facut el dupa aceea? Ce a creat? 

In acea noapte am descoperit ca cele trei monumente totem din Romania: Poarta Sarutului, Masa Tacerii si Coloana Infinitului au fost executate dupa anul 1935. 

Bineinteles ca sculptorul le gindise si le planuise cu mult timp inainte si ca trecusera ani buni in care el a cizelat formele si a modificat simbolurile, insa, catalizatorul creatiei, decizia finala si pasul hotaritor au fost date de ruptura cu Vera, cred eu. 

... 

Poate ca intr-o zi va veni cineva care sa vrea sa faca lumina in labirintul intunecat al relatiei afective dintre Vera Moore si Constantin Brancusi, cineva care sa vrea sa descopere laturile inedite ale personalitatii unuia din cei mai cunoscuti romani ai secolului XX. 

...

Unii au vazut in aceasta sculptura o vrajitoare din mitologia celtica, altii un calugar ... 

Expertul de arta Sidney Geist a reusit sa dezlege misterul sculpturii. 

Se stie ca Brancusi gasise in padure un ciot de artar, pe care l-a adus in atelier, fara un scop precis. Calitatea lemnului noduros nu se preta la sculptura. 

Insa Brancusi a reusit sa transforme un ciot bifurcat in "vrajitoare", demonstrind inca o data faptul ca nu exista material de proasta calitate, ci doar miini neindeminatice si lipsa de imaginatie  

Se stie ca la orele prinzului sculptorul avea obiceiul sa citeasca. 

Una din cartile aflate in mica biblioteca a atelierului se intitula Vrajitoarea, carte scrisa in 1862 de Michelet. 

Geist a avansat ipoteza ca sursa de inspiratie a lucrarii lui Brancusi a constituit-o tocmai aceasta carte. 

... eu inclin sa cred ca are dreptate. 

Tot el a afirmat ca nodul din lemn reprezinta puterea vrajitoarei, nodul cu care sunt legate vrajile, dar si spiritul ei posesiv, cruzimea cu care
stapineste sufletul pe care l-a vrajit.