"WILD CARPATHIA"

Prinţul Charles al Marii Britanii a hotărât să promoveze România prin intermediul unui documentar numit "Wild Carpathia" care va fi difuzat pe data de 30 octombrie, la ora 20.00, pe postul de televiziune Travel Channel. Filmul va fi tradus în 20 de limbi şi va putea fi vizionat în 119 ţări ale lumii. Premiera sa mondială a avut loc, miercuri, într-un club din Capitală.

Documentarul prezintă, din viziunea unui grup de britanici, frumuseţea Munţilor Carpaţi din România, în încercarea de a arăta străinilor minunata diversitate a faunei şi florei din zonă, dar şi în încercarea de a-i face pe români să conştientizeze "comoara nepreţuită" de care se bucură şi pe care trebuie să o conserve pentru generaţiile viitoare.


Prinţul Charles: "Sunt descendent al lui Vlad Ţepeş"


Prinţul Charles a vizitat pentru prima oară România în anul 1998. Acum el deţine în satul Valea Zălanului, aflat în judeţul Covasna, două proprietăţi, una dintre acestea fiind o casă veche de peste 100 de ani pe care a renovat-o complet.





Prima vizită a Prinţului Charles în România. Acesta a fost întâmpinat de Emil Constantinescu, preşedintele ţării în acea perioadă.


Ştiind pasiunea pe care prinţul moştenitor a dezvoltat-o de-a lungul anilor pentru România, realizatorii documentarului "Wild Carpathia" au hotărât să îl intervieveze la locuinţa sa din Belmont, Scoţia.


"După ce am filmat o scenă foarte frumoasă în care am reuşit să surprindem păsări în sălbăticie chiar lângă casa pe care Prinţul Charles a restaurat-o în Valea Zălanului, am mers şi am vorbit cu el în Scoţia, la casa sa de lângă Belmont. Pe drum am condus printr-o zonă de sălbăticie, unde nu este nimic, nu sunt copaci, este foarte arid. În timpul documentarului puteţi vedea contrastul uimitor dintre ceea ce poţi vedea în România în comparaţie cu ce poţi vedea în Scoţia", a declarat pentru gândul Charlie Ottley, prezentatorul şi co-producătorul "Wild Carpathia".


"Arborele meu genealogic arată că sunt un descendent al lui Vlad Ţepeş, deci am ceva legături cu România", povesteşte Prinţul Charles al Marii Britanii în cadrul documentarului.


Ottley spune că moştenitorul coroanei britanice este îndrăgostit de România de peste 10 ani şi că acesta încearcă să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a promova în întreaga lume zonele rurale româneşti.


"Cred că este un vizionar. Am fost uimit de Prinţul Charles. Nu numai că este foarte uşor de abordat şi foarte fermecător, dar este, de asemenea, şi foarte bine informat, iar pasiunea lui pentru acest subiect a fost vizibilă. Am fost uluit de ceea ce spunea", a mai adăugat prezentatorul documentarului "Wild Carpathia".





Peisaj din aproprierea satului unde prinţul moştenitor al coroanei britanice deţine două proprietăţi.


Alasdair Grant, cameramanul care a filmat întreg documentarul "Wild Carpathia" şi coproducător al acestuia, consideră că este foarte important ca românii să înţeleagă ceea ce face Prinţul Charles pentru ţara lor.





Una din locuinţele din România ale Prinţului Charles.


"Există unele persoane care cred că oamenii bogaţi din ţări dezvoltate vin şi le spun românilor cum să trăiască în ţara lor. Ce face el este să restaureze, cum ar fi satul Valea Zălanului, doar pentru a fi un exemplu, în speranţa că alţi români din comunitate vor copia această formulă şi vor începe propriile lor proiecte. Este doar un exemplu al lucrurilor care pot fi realizate, nu este ca şi cum ar aduce cu el cultură străină. A folosit materiale, forţă de muncă din zonă, mobilier, totul. Toate lucrurile sunt perfect româneşti", a declarat pentru gândul Grant.


Unde se află satul Valea Zălanului, atât de apreciat de către moştenitorul coroanei britanice


(Click pentru a mări)





Preşedintele Costa Ricăi vrea să îi ajute pe români să aibă mai mult succes în turism


Paul Lister, preşedintele Fondului European pentru Natură şi producător al documentarului, este de părere că România are un mare potenţial turistic şi că poate deveni în câţiva ani o destinaţie de vacanţă de succes prin simplul fapt că pe teritoriul acesteia trăiesc atât de multe specii diferite de animale sălbatice, care au dispărut, cu mult timp în urmă, din alte zone ale lumii.


"România este în prezent aşa cum era Costa Rica acum 15 - 20 de ani. Costa Rica era o ţară care se baza foarte mult pe agricultură ca export. După aceea un premier a condus o iniţiativă de a face din statul său o destinaţie majoră de ecoturism. Sunt sincer de părere că România are potenţialul de a fi Costa Rica Europei sau că este ca un Yellowstone al Europei", a declarat pentrugândul Lister. El a adăugat faptul că în urma unei întrevederi pe care a avut-o cu preşedintele acestui stat, cu câteva săptămâni în urmă, a aflat că acesta "vrea să vină în România, să vadă România şi, poate, şi să îi ajute pe oameni şi să îi ghideze spre succes" în ceea ce priveşte turismul local.





Turişti bucurându-se de frumuseţile naturii în Costa Rica.


Costa Rica este un stat situat în America Centală. De la sfârşitul anilor 1980, aceasta a devenit una dintre cele mai populare destinaţii turistice, având un sistem bine definit de parcuri naţionale şi zone protejate, ce acoperă circa 23,4% din teritoriul său, un record mondial. Aici fauna şi flora este foarte diversă, Costa Rica deţinând 5% din totalul biodiversităţii globale.





Peisaj din Parcul Naţional Yellowstone din SUA.


Parcul Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii, cu care este comparată zona Carpaţilor din România, este localizat pe teritoriul statelor Montana şi Idaho, iar fauna sa este una foarte bogată, incluzând urşi grizzly, lupi, bizoni şi elani. Tot aici, turiştii pot vizita mai multe gheizare şi izvoare termale, dar şi Marele Canion Yellowstone, o importantă atracţie a zonei.



Ce măsuri trebuie să luăm pentru a deveni o destinaţie turistică populară în întreaga lume


"Românii trebuie să fie conştienţi că au o faună şi o floră extraordinară, să înveţe să aprecieze, incredibila moştenire naţională pe care o au. Românii coexistă cu mari carnivore de mii de ani. Există un echibru extraordinar între oameni şi mediu, care este de mare valoare şi care a fost pierdut în alte zone ale Europei. Sper ca românii să realizeze faptul că au aşa o comoară la picioare, în forma Munţilor Carpaţi şi a sălbăticiei. Cu ajutorul tuturor, sperăm că această sălbăticie poate fi conservată şi că arborii din zonă nu vor fi tăiaţi", spune Charlie Ottley.





Peisaj din zona Munţilor Carpaţi din România.


Prezentatorul britanic susţine, de asemenea, că Munţii Carpaţi nu se compară cu cei din Scoţia(FOTO), unde există, în prezent, doar un mare teritoriu arid şi mlăştinos, în cadrul căruia arborii au căzut şi nu au mai crescut niciodată la loc. "Odată ce se pierde, rămâne pierdut pentru totdeauna", spune Ottley..

"Este foarte uşor să tai toţi arborii pentru a obţine bani rapid şi apoi să rămâi fără nimic. Încercăm să propunem altceva. De ce nu păstraţi pădurile şi nu încercaţi să obţineţi venituri constante de pe baza acestora?. O pădure intactă are o valoare mult mai mare, creează oportunităţi turistice şi un sistem de silvicultură sustenabil", susţine, la rândul său Lister.


"Sper ca guvernul român să înceapă să se gândească la ceea ce are, să aibă grijă de această zonă pentru generaţiile viitoare. Trebuie ca totul să fie foarte bine gândit şi în acest fel se vor obţine bani pe termen lung din turism", completează acesta.


Ce măsuri am putea lua pentru a împiedica defrişările ilegale


În opinia lui Alasdair Grant, este o diferenţă între localnicii care se duc în pădure şi taie câteva lemne şi cei care taie arborii din păduri pe sectoare extinse.


"Acum avem drujbe şi tractoare. Nu mai este pur şi simplu un om, alături de familie, cu un fierăstrău, un cal şi o căruţă. Vorbim despre o mare distrugere care poate să fie făcută de un om cu o drujbă sau de grupuri de localnici. Pentru mulţi această activitate este principala sursă de venit. Trebuie să îi încurajăm să găsească alte surse de venit în locul vânzării lemnului", spune la rândul său Ottley.





Defrişări în pădurile din Carpaţi.


"Turismul este viitorul. Turismul european este viitorul. Sunt atât de mulţi europeni care sunt pasionaţi de natură şi au călătorit în Africa, în America de Sud, în Canada sau în Alaska. Noi, ca europeni, avem această minunată pădure chiar la picioare şi trebuie să o protejăm pentru că de-a lungul ultimilor ani am făcut o greşeală. Restul Europei este în mare distrus. Doar 1% din pădurea originară mai rămâne în Marea Britanie. Acest lucru este pur şi simplu şocant, ce are România este bijuteria Coroanei", spune preşedintele Fondului European pentru Natură.





Pădure de foioase din România fotografiată de Max Milligan, un renumit fotograf internaţional.


"Este important să învăţăm din greşelile altora, chiar dacă vrem să creştem şi să facem propriile noastre greşeli. Deznodământul este unul mult prea tragic. Aveţi idee ce se întâmplă cu râurile şi cu ecosistemele? Heids este un exeplu al distrugerii complete a peisajului", a mai adăugat acesta.

Lister se declară, de asemenea, de acord cu tăierea unei părţi a pădurilor, dar nu mai mult de 8 metri cubi de lemn pe an, pentru că din punctul său de vedere, dacă te duci şi tai toţi arborii, aceştia nu vor mai creşte niciodată aşa ca înainte. Unele specii vor domina şi astfel se va pierde diversitatea. "Pot să vă duc în locuri frumoase din Scoţia care nu pot însă să găzduiască urşi, lupi şi lincşi, aceste animale minunate cu care împărţim planeta".

Britanicilor le plac supele româneşti


Britanicii sunt fascinaţi de bucătăria românească, în principal de supe şi de produsele organice din România, care pentru noi sunt un lucru obişnuit, în timp ce ei trebuie să plătească mult mai mult pentru a le putea consuma.





Supă tradiţională românească.


Nicoleta Cărpineanu spune că este o diferenţă foarte mare între acelaşi fel de mâncare, unul realizat cu ingrediente din grădina mamei sale şi unul din legume cumpărate în Londa.


"În România nu te duci la ţară să întrebi dacă legumele sunt organice. Normal că sunt organice. Nu se folosesc pesticide, şi cu toate acestea oamenii vor să se modernizeze, iar în acest fel vor pierde beneficiile aduse sănătăţii de astfel de produse", explică Ottley.





Legume comercializate într-o piaţă din Capitală.


Din punctul de vedere al Nicoletei Cărpineanu, românii ar trebui să se concentreze mai mult pe exportul de legume către alte state europene. "Suntem foarte norocoşi că încă mai putem să mai creştem astfel de legume aici. Trebuie să ne axăm mai mult pe acest aspect", spune ea.


Încurajarea îndeletnicirilor tradiţionale este necesară


"Localnicii sunt foarte mândri de tradiţiile şi de obiceiurile zonei. Oamenii care locuiesc acolo s-au zbătut, au trecut prin vremuri grele şi sunt încă acolo. Este un motiv pentru faptul că ai încă locuiesc în acele zone", spune Ottley.





Horă într-un sat din judeţul Covasna.


Paul Lister este de părere că mulţi români care locuiau în zonele rurale ale ţării au fost obligaţi să migreze către oraşe pentru a găsi un loc de muncă, în încercarea de a-şi urma visul, când acesta "se află, de fapt, chiar în faţa ochilor lor".

Peisaj din Munţii Carpaţi. În imagine apare şi o locuinţă izolată, aflată în inima pădurii.


Ottley susţine că oamenii ar trebui să se concentreze mai mult pe metodele de agricultură tradiţionale care ajută la păstrarea biodiversităţii şi care au ca rezultat obţinerea unor produse organice. Localnicii ar trebui să fie încurajaţi pentru a continua să muncească pământul în vederea obţinii de legume şi fructe foarte sănătoase.


Cum a fost realizat documentar "Wild Carpathia"


Documentarul a fost finanţat în mare parte de către Paul Lister, care a vizitat România pentru prima oară în 1983, alături de fundaţia pe care o conduce, Fondul European pentru Natură.


Charlie Ottley şi Alasdair Grant care formau deja o echipă pentru realizarea emisiunii "Flavours of..", au ales să lucreze alături de el pentru a realiza documentarul "Wild Carpathia", pentru un onorariu mult mai mic faţă de cel obişnuit, având în vedere faptul că vor să încurajeze protejarea naturii.


Românca Nicoleta Cărpineanu s-a alăturat, la rândui ei, acestui program pentru că de fiecare dată când se întorcea în ţară observa cum din ce în ce mai multe zone rurale şi păduri dispăreau. Ea a fost şi cea care a ales coloana sonoră a documentarului, ce cuprinde o serie de melodii cuprinse în folclorul românesc, cele mai multe dintre acestea fiind interpretate de cântăreţul Grigore Leşe.


Prezentarea documentarului "Wild Carpathia"





Filmările au avut loc pe parcursul a două săptămâni, în luna mai a acestui an, în zone precum Munţii Retezant, Munţii Zarandului, Munţii Apuseni, Negreasa şi Valea Zălanului.

Imagine surprinsă în timpul filmărilor documentarului "Wild Carpathia".


Echipa care a lucrat la acesta a fost una mixtă, formată atât din români, cât şi din străini, pentru cele 45 de minute ale documentarului fiind filmate circa 12 ore de cadre, atât de la sol, cât şi din aer, cu ajutorul unui elicopter.

O parte a echipei care a ajutat la realizarea documentarului.


Max Milligan (FOTO), un renumit fotograf internaţional, a realizat, de asemenea, o serie de fotografii pe care intenţioneză să le integreze într-un album. El vrea să revină anul viitor în România pentru a putea să surprindă diferite peisaje din sălbăticie, în toate cele patru anotimpuri.


Cele patru albume de fotografie publicate anterior de către acesta, denumite "Libanul","Un portret al Ghanei", "Tărâmul incaşilor" şi "Cercuri de stânci", au fost foarte apreciate de către oamenii din întreaga lume.


Ce planuri au britanicii pentru viitor


Producătorii ducumentarului "Wild Carpathia" vor să vadă mai întâi care este reacţia publicului la proiectul lor şi speră să aibă resursele necesare pentru a realiza şi alte filmări care să se bazeze zona Maramureşului şi a Deltei Dunării.


Ei sunt, de asemenea, de părere că "Wild Carpathia" îi va face şi pe alţii să îşi îndrepte atenţia către ţara noastră şi că şi alte persoane se vor implica, la rândul lor, în explorarea şi promovarea frumuseţii "comorilor" româneşti.