octombrie 02, 2010

Nichita Stanescu: Cântec (nou) de lună nouă

Un comentariu:

  1. Nichita Stanescu - Cantec De Luna Noua

    Incet, sub pasii ceasului venit,
    se sterge, sur, noptirea-albastra
    ...si tot mai e ceva neîmplinit
    si singur, în iubirea noastra...

    Poate ca doina asta veche
    tacerile le cerne rând pe rând,
    de iti rasuna în ureche
    pe dupa ceturi luna lunecând

    Nelinisti vechi, si glasul lor hoinar
    spre nestiut încet ne mâna
    Ne-oprim o clipa... apoi mergem iar
    prin ceata uda, mâna-n mâna

    si vazul tau pe piept imi suie
    ca un paianjen beat. si nu imi spui
    ca mi s-a prins surâsu-ti amarui
    de buze, fata amaruie

    Chemarile ne scutura în sân
    durut zornaitoarea salba...
    ...........................
    Si de-as fi fost copac batrân, batrân,
    tu ai fi fost o frunza alba

    sau poate înserarea.

    RăspundețiȘtergere

Cu drag primite cuvintele tale la fereastra Cuvintelor .



Myspace Clocks, Video Clocks at WishAFriend.com